Warning: session_start(): open(/home/epolitic/public_html/.tmp/sess_37u3ichng3h58m6m42pkgm6cp6, O_RDWR) failed: No space left on device (28) in /home/epolitic/public_html/.includes/init/session.php on line 12
Analiza: De ce a prins dezinformarea în vremea pandemiei: cine şi cum o promovează? 5G şi noul coronavirus, originile unei teorii conspiraţioniste

Analiza: De ce a prins dezinformarea în vremea pandemiei: cine şi cum o promovează? 5G şi noul coronavirus, originile unei teorii conspiraţioniste

Postat la: 29.06.2020 11:16

Noul coronavirus a provocat reacţii dintre cele mai diverse. Unii şi-au luat precauţii, alţii l-au considerat o simplă răceală. O a treia categorie pur şi simplu i-a negat existenţa, considerându-l o invenţie făcută de dragul unor interese neprecizate. Pe acest teren pestriţ, dezinformarea a găsit un mediu favorabil pentru a lua amploare.

Venit pe neaşteptate, noul coronavirus a fost abordat în mare de actorii non-statali şi statali cu arme folosite în trecut în situaţii cât de cât similare (apeluri la responsabilitate şi recomandări de igienă - ceva absolut firesc chiar şi în vremuri normale -, măsuri de izolare, căutări de tratamente adecvate şi antidoturi etc.). Dar, pe fondul unui vid de informaţii şi unor măsuri apreciate de unii şi contestate de alţii, noul coronavirus a dat frâu liber imaginaţiei. Din păcate, unii au pus vieţi în pericol prin distribuirea, intenţionat sau neintenţionat, a unor informaţii false sau eronate. Într-o analiză, BBC constată şapte tipuri de propagatori de astfel de conţinuturi. Cine sunt, cum procedează şi de ce?

Cineva a creat o captură de ecran cu un text atribuit Guvernului precum că s-ar aplica amenzi în cazul ieşirilor dese din casă. Mesajul a fost luat în serios pe unele grupuri comunitare de pe Facebook şi a stârnit panică, chiar şi un oarecare sentiment anti-guvernamental. Contactată, persoana cu pricina spune că a vrut doar să se amuze pe seama situaţiei. „Chiar nu am vrut să produc panică. Dacă ei cred într-o captură de ecran văzută pe reţelele de socializare, atunci trebuie să-şi reevalueze modul în care consumă informaţia de pe internet", adaugă ea, refuzând să-şi dezvăluie identitatea.

Alte texte false puse pe seama unor autorităţi guvernamentale sau locale au fost de fapt generate de escroci în căutare de profit. Aceştia s-au pus pe treabă încă din februarie, inventând fel şi fel de poveşti despre coronavirus doar pentru a-şi vinde aşa-zisele remedii. Cei mai lipsiţi de scrupule au cerut coordonatele bancare în numele Guvernului promiţându-le naivilor rambursarea unor ajutoare financiare. O anchetă a fost deschisă în Marea Britanie într-un caz de acest tip de înşelăciune.

Dezinformarea nu provine doar din zonele sumbre ale mediului virtual. La sfârşitul lui aprilie, Donald Trump sugera că razele ultraviolete şi injectarea de dezinfectant pot face bine pacienţilor de covid-19, boala provocată de noul coronavirus. Taxat dur de către epidemiologi, preşedintele american a revenit asupra declaraţiilor sale, susţinând că a fost sarcastic. Totuşi, liniile de asistenţă au fost suprasolicitate de oameni care au cerut informaţii în acest sens. Liderul de la Casa Albă nu s-a oprit aici. A intrat, între altele, într-un conflict cu iz conspiraţionist cu China. Nici Beijingul nu s-a abţinut de la replici pe măsură, rostogolind, de exemplu, informaţia neargumentată precum că noul coronavirus ar fi fost adus la Wuhan de către armata americană.

Orice incertitudine din jurul noului coronavirus a reprezentat un teren propice pentru teorii conspiraţioniste. Una dintre ele a fost legată de dezbaterea cu privire la vaccin, destul de pasionantă pentru negaţionişti. Doar că uneori imaginaţia lor depăşeşte orice urmă de morală. O emanaţie a acestei apucături a fost, de exemplu, invenţia despre un pretins deces al unuia dintre primii voluntari implicaţi în testarea vaccinului în Marea Britanie. Un fals care a făcut înconjurul grupurilor anti-vaccin de pe Facebook şi a dat apă la moară pasionaţilor de teorii conspiraţioniste.

Uneori, dezinfomarea pare a-şi avea sursa într-o persoană considerată demnă de încredere, cum ar fi un medic, un profesor sau un angajat al unui spital. Un mesaj vocal atribuit angajatei unui spital a stârnit teamă în Marea Britanie în condiţiile în care se referea la mii de morţi de noul coronavirus în rândul persoanelor tinere şi cu o stare bună de sănătate. Femeia nu a vrut să explice cum a ajuns protagnista acestui conţinut fals.

Acest mesaj vocal alarmant şi multe altele s-au viralizat pentru că au îngrijorat în mod firesc oamenii, care ulterior le-au făcut cunoscute familiei, prietenilor, colegilor, vecinilor etc. fără a le verifica veridicitatea. Danielle Baker, mamă a patru copii din Essex, este una dintre acele persoane care au transmis mesajul vocal al angajatei de spital. „La început, eram puţin neîncrezătoare, pentru că era trimis de o doamnă pe care nu o cunoşteam. L-am dat mai departe pentru că sora mea are un bebeluş de aceeaşi vârstă ca al meu, dar şi copii mai mari şi suntem cu toţii expuşi unor riscuri mari", se apără ea. În general, un membru de familie crede că este util şi face ceva pozitiv, dar acest fapt nu înseamnă nu poate fi victima unei dezinformări.

Şi celebrităţile au contribuit pe larg la răspândirea unor informaţii false sau eronate. Cântăreţul M.I.A. şi actorul Woody Harrelson se numără printre cei care au insinuat existenţa unei legături directe între noul coronavirus şi tehnologia 5G, promovând teoria pe canalele lor, urmărite de sute de mii de oameni. Un raport Reuters arată că celebrităţile joacă un rol-cheie în difuzarea de informaţii false în mediul online.

Una dintre cele mai vehiculate teorii conspiraţioniste din prima jumătate a acestui an ţine de existenţa unei legături directe între noul coronavirus şi tehnologia 5G. Totul a început de la o insinuare a unui medic belgian, potrivit revistei „Wired". La 22 ianuarie, publicaţia belgiană de limbă flamandă „Het Laatste Nieuws" cita un medic care vedea existenţa unei legături între turnurile 5G din Wuhan şi apariţia primului focar de coronavirus în acest oraş din centrul Chinei. Ideea a captat imediat atenţia, devenind, potrivit site-ului flamand de verificare a informaţiilor Factcheck Vlaanderen, tendinţă în cursul acelei săptămâni pe reţelele de socializare.

Apoi s-a răspândit cu mare viteză pe grupurile anti-5G, care susţin, între altele, că noua tehnologie duce la cancer, şi de acolo pe tot felul de grupuri de dreapta şi extrema dreaptă. Unii youtuberi au început să facă mii de vizualizări susţinând că deţin „adevărul" despre 5G şi noul coronavirus. Au fost urmaţi de vedete, care au preluat noua poveste şi i-au ridicat cota de audienţă prin sutele de mii, chiar milioanele de persoane cu acces la conţinutul lor. Boxerul Amir Khan, cântăreaţa Anne-Marie şi actorul Woody Harrelson sunt doar trei dintre multele vedete ajunse în mijlocul acestei conspiraţii.

Luând-o de bună, unii au decis să treacă la acţiune împotriva 5G. Astfel, în primele zile ale lunii aprilie, circa 20 de turnuri de telefonie mobilă au fost vandalizate în Marea Britanie. Acţiunile de acest tip s-au extins şi în alte ţări. Această teorie a găsit teren fertil deoarece, la fel ca medicul belgian, numeroase persoane aveau deja tendinţa să creadă că 5G este nociv. Canalul rus RT, cunoscut pentru campaniile sale de dezinformare şi propagandă pro-Kremlin, a făcut chiar şi un pseudo-reportaj pe ideea că „5G poate ucide". În fapt, prima reţea 5G nu a fost amenajată în China, ci în Coreea de Sud. Apoi noul coronavirus s-a manifestat la fel indiferent de gradul de conexiune la noua tehnologie.

Comentarii

Adauga un comentariu

Adauga comentariu

Nume*

Comentariu