Mircea Diaconu, eliberat prin disoluția ALDE și Pro România

Postat la: 06.11.2019 10:24

O situație cu totul și cu totul neobșnuită. Un candidat prezidențial, care de altfel nici nu stă rău în sondaje, Mircea Diaconu, asumat în mod atipic de două partide printr-un document oficial, se ridică dintre scaune. Iar partidele ALDE și Pro România rămân între scaune. O fereastră de oportunitate pentru un candidat care se autoproclamă independent.

Mircea Diaconu până la urmă are parte de ce și-a dorit. Să candideze ca independent. Să nu depindă de vreun partid politic. Să nu-i fie dator în caz de reușită vreunui partid politic. Sondajele, în măsura în care nu sunt mincinoase, îl plasează cu câteva zile înaintea primului tur de scurtin într-o poziție bună. Prăbușirea lui Dan Barna îl aduce pe Mircea Diaconu în a treia poziție. Iar pierderea guvernării de către PSD l-ar putea propulsa în finală. Dacă el reușește în cele câteva zile rămase să consolideze imaginea pe care a încercat din răsputeri să și-o creeze, cea de independent, există o șansă de a înregistra o spectaculoasă surpriză. O victorie morală, nu neapărat și electorală, în fața unui Klaus Iohannis plasat de Germania, cu sprijinul nucleului dur UE, încă înaintea scrutinului electoral într-o poziție de guvernator. Guvernator al unei colonii. Cum el însuși, instinctiv, a definit România în declarația pe care a făcut-o cu ocazia instalării propriului său consilier, Bogdan Aurescu, la portofoliul Ministerului de Externe.

Dar ce s-a întâmplat cu cele două partide care și-au asumat susținerea unui candidat independent în persoana lui Mircea Diaconu? Din capul locului este corect să fac precizarea că acesta a subliniat în toate declarațiile sale că este independent de Pro România și de ALDE. Dar, pentru a avea o șansă, acceptă oferta acestora, care au pus la dispoziție o infrastructură minimă, dar indispensabilă. Partide care vor fi prezente în secțiile unde vor fi numărate voturile. Mulți dintre români, mă refer la noi, cei care l-am susținut la europarlamentare, nu l-am crezut. Unii chiar au afirmat pe rețelele de socializare că Mircea Diaconu a devenit și el un produs al sistemului. Fiind susținut de Pro România, în condițiile în care Silviu Predoiu fostul șef al Serviciului de Informații Externe, a devenit consilierul politic al lui Victor Ponta și în condțiile în care Victor Ponta însuși a făcut și face parte din statul subteran. Împreună cu mai mulți indivizi din staff-ul Pro România. Mircea Diaconu s-a ținut de cuvânt. În campania sa electorală, a refuzat cu obstinație să fie însoțit de liderii centrali sau locali ai celor două partide. Și, între timp, ALDE și Pro România s-au făcut praf.

Victor Ponta a încercat o operație extrem de sofisticată. Să rupă ALDE din alianța cu PSD. Să se alieze el însuși cu ALDE. Să-l determine pe Călin Popescu Tăriceanu să abandonzee jocul prezidențialelor. Să susțină împreună un candidat neutru, în persoana lui Mircea Diaconu. Să creeze un pol politic pe care să îl conducă și care să decidă raportul de forțe fie în favoarea PSD, fie în favoarea frontului anti-PSD. Firește, în schimbul unor avantaje substanțiale. Acest joc, până la un punct, i-a reușit. Și cu certitudine își va atinge unul dintre cele mai importante obiective. Șubrezirea PSD într-o asemenea manieră, încât să devină posibilă, într-o bună zi, revenirea sa pe un cal alb la conducerea partidului.

Dar tot acest castel de nisip s-a prăbușit. Mai întâi prin disoluția ALDE. ALDE s-a rupt în trei. Unii, împreună cu ștampila partidului și cu domnul Călin Popescu Tăriceanu, au traversat strada și s-au aliat cu PNL. Implicit, cu Klaus Iohannis. Fix cu partidul și cu liderul politic susținuți de staul subteran și care la rândul lor au susținut în toate formele posibile statul subteran. A doua bucată din ALDE s-a lăsat strâns îmbrățișată de Viorica Dăncilă și s-a sufocat sub această îmbrățișare. Un al treilea ALDE a rămas pe drumuri. Între cele două tabere. Și încearcă din răsputeri să se cristalizeze într-o mișcare politică. Când un partid mic se rupe în trei, jocurile par terminate. Definitiv.

A intrat și Pro România în bâțâieli. Este un partid tipic al dronelor. Cu mulți oameni la vârf, care sunt fie ofițeri acoperiți ai serviciilor secrete, fie sunt rezerviști ai acestora. Și într-o situație și în cealaltă, ei se află sub dublă comandă. Dronele în aceste condiții fiind creații ale unor aripi divergente ale statului subteran, zboară în stol în timp de pace, dar dezordonat în timp de război. Și cum era de așteptat, cel puțin șase drone de la vârful Pro România au ieșit din pluton. Și au votat pentru instalarea Guvernului Orban. Victor Ponta vrea să îi excludă din partid pe liderii ALDE care au răspuns la alte comenzi decât la comenzile sale. Dar aceștia, fondatori ai partidului fiind, în frunte cu un alt ex-premier, Mihai Tudose, nu se lasă duși. Și mai mult decât atât. Vor ei înșiși să-l excludă pe Ponta din partid.

În concluzie, ALDE spart în bucăți nu mai este sub nicio formă în măsură nici măcar simbolic să-l susțină pe Mircea Diaconu. Cu atât mai mult cu cât acesta îl contracandidează pe Kaus Iohannis, cu care Tăriceanu a bătut palma. Pro România, un partid care din capul locului a cam fost rupt în fund, acum este rupt în două. Cine va mai avea timp și nervi la numărarea voturilor să moșească această candidatură neobișnuită a lui Mircea Diaconu?

Și astfel Mircea Diaconu e liber și la propriu, și la figurat ca pasărea cerului. E liber să primească voturi anti-Iohannis. E liber să primească voturile celor care nu-l vor pe Iohannis, dar nu o vor nici pe Dăncilă. E liber să primească voturile celor care nu au încredere în niciunul dintre ceilați contracandidați. Cum ar fi Toader Paleologu, susținut de Traian Băsescu. Sau Kelemen Hunor, susținut de un partid care, după 30 de ani, a rămas tot etnic, refuzând să devină un partid național. Ca să nu mai vorbim de Dan Barna, arhanghelul falsei lupte împotriva corupției, care pe zi ce trece se dovedește a fi tot mai corupt.

Lui Mircea Diaconu, mizeria politică din România i-a deschis o fereastră de oportunitate. Prin care românii ar putea demonstra că nu sunt toți legați la ochi și manipulabili de factorul intern și extern.

Sorin Rosca Stanescu

Comentarii

Adauga un comentariu

Adauga comentariu

Nume*

Comentariu