Ce spune Florin Cîţu despre recesiunea tehnica şi estimările agenţiilor de rating

Postat la: 08.08.2020 19:01

Ministrul invocă raprtul privind inflaţia prezentat de BNR în aceste zile, care prevede o revenire economică din trimestrul III al acestui an. Revenirea, spune Cîţu, depinde foarte mult de modul în care guvernele în special mix-ul de politica monetară şi fiscala, răspund la această criză.

„Cam peste tot răspunsul a fost similar, injecţie de lichidităţi în economie atât prin politica fiscală cât şi prin politica monetară.

Pe partea de politica fiscală, deficitul în UE, în medie a crescut cu aproximativ 8 puncte procentuale de la 1% la 9%. În majoritatea ţărilor acest lucru a însemnat o creştere a cheltuielior bugetare cu aproximativ 6 sau 7 puncte procentuale. Bineînţeles că peste tot au scăzut şi veniturile semnificativ.

Pe partea de politică monetară, băncile centrale au intervenit şi au injecatat lichiditate în economie prin reducerea dobânzilor de politica monetară aproape de zero.

În medie în UE răspunsul politicii fiscale a fost mai mare decât cel al politicii monetare. Din doua motive.

În primul rand politica fiscală avea spaţiu de manevră. În UE deficitul bugetar mediu era de 1% estimat pentru 2020. Dobânzile în majoritatea ţărilor erau deja reduse şi politica monetară nu avea prea multă forţă. Totuşi majoritatea ţărilor au dus dobânzile de politica monetară la zero şi au intervenit pe piaţă secundară pentru a cumpără obligaţiuni şi a scădea şi mai mult dobânzile.

În al doilea rand, politica fiscală acţionează imediat, pe termen scurt şi are rolul de a atenua din socul pe care îl resimte fiecare ţară iar politica monetara acţionează pe termen mediu şi lung şi are rolul de a asigura creşterea economică în perioada următoare. Băncile centrale stiu foarte bine rolul important al dobânzilor reale zero sau negative pentru creşterea economica viitoare şi de aceea au reacţionat peste tot şi dobânzile de politica monetara au scăzut imediat aproape de zero.

În cazul României politica fiscala a răspuns imediat, puternic şi mai ales ţintit. La prima rectificare bugetara deficitul bugetar a crescut cu 3 puncte procentuale pentru că ştiam cât de importanta este injecţia de lichiditate în economie pe termen scurt. Şi acum companiile încă beneficiază de 11 miliarde lei (venituri care nu sunt în bugetul de stat) de pe urma măsurilor fiscale implementate în perioada stării de urgenţă.

Evident că răspunsul României la criza a fost influenţat de politica fiscala dezastruoasa a socialiştilor şi hoţilor care au condus economia în ultimii ani. România intrat în criză cu un deficit bugetar de 3.7% estimat faţă de media UE de 1%.

Nu ne oprim aici şi continuam să injectam lichiditate în economie şi la a doua rectificare bugetară din acest an.

Totuşi, şi în aceste condiţii BNR recunoaşte aportul important al politicii fiscale la diminuare şocului crizei asupra economiei României.

La pagina 62 "Efectele favorabile induse de măsurile de politică fiscală şi de cele privind veniturile sunt proiectate a se resimţi cu precădere pe parcursul anului curent ..."

Măsurile de politica fiscală le enumera tot BNR : "plata indemnizaţiilor de şomaj temporar, subvenţionarea costurilor salariale aferente reîncadrării în muncă a şomerilor tehnici, amânarea plăţii impozitelor şi a taxelor, plata zilelor libere acordate părinţilor pe durata închiderii unităţilor de învăţământ"

Având în vedere răspunsul prompt şi semnificativ al politicii fiscale scenariul de baza cu care lucrează BNR este : "Astfel, scenariul de bază presupune o dinamică pozitivă în trimestrul III al anului curent atât pentru PIB, cât şi pentru componentele sale."

Stiu, am făcut o analiza mai lunga dar am văzut tot felul de opinii aruncate în spaţiul public după publicarea raportului BNR care trebuiau corectate. Nu ar fi trebuit să fac acest lucru daca cei care au tot "citat" din raportul BNR l-ar fi citit.

Concluzii:

- Toate economiile au fost lovite puternic de aceasta criza

- Toate tarile au răspuns prin creşterea deficitelor bugetare. Noi am fost printre cei mai cumpătaţi cu banul public dar şi pentru că venim după o perioadă de dezmat şi furt al banului public în guvernarea socialista.

- Toate băncile centrale au dus dobânzile către zero pentru stiu foarte bine că acum dobanda reala zero sau negativa stimulează creşterea economică pe termen mediu şi lung

- Toate tarile vor avea o contracţie economica în 2020. Majoritatea vor avea o recesiune tehnică.

- Romania vă evita recesiunea tehnica şi va avea o contracţie a economiei mai mica decât estimările publice făcute agenţiile de rating, CE, FMI institutii bancare etc, datorita răspunsului prompt şi eficient al politicilor economice. Dar tot vom avea o contracţie a economiei în 2020 ceea insemana venituri la buget mult mai mici decât cele estimate, chiar daca similare cu cele din anul precedent.

- România vă avea o revenire din trimestrul III, în V , scenariu de baza cu care lucrează şi BNR. Asta inseamna creştere economica în 2021", încheie Cîţu.

Comentarii

Adauga un comentariu

Adauga comentariu

Nume*

Comentariu