Urmele „celui mai vechi vin", în vase de acum 8.000 de ani din Georgia

Postat la: 14.11.2017 14:30

Oamenii de ştiinţă au anunţat, luni, descoperirea celei mai vechi dovezi a producţiei vinului în urma detectării unor amprente chimice ale băuturii alcoolice fermentate realizată din struguri în fragmente de vase de ceramică datând din urmă cu aproape 8.000 de ani aflate în două situri, la circa 50 de kilometri sud de capitala Georgiei, Tbilisi, informează Reuters.

Descoperirile demonstrează că această realizare culturală importantă a avut loc în regiunea Caucazului de Sud, la graniţa dintre Europa de Est şi Asia de Vest, mai devreme decât se crezuse anterior. Până recent, cea mai veche dovadă a producţiei vinului fusese identificată în obiecte de ceramică provenind din zona Munţilor Zagros, în nord-vestul Iranului, acestea datând din perioada 5400 - 5000 î.Hr. ''Alcoolul a fost un element important în societăţile din trecut, aşa cum este şi în prezent'', a declarat arheolog Stephen Batiuk de la Universitatea din Toronto, unul dintre oamenii de ştiinţă care au realizat studiul publicat în jurnalul ''Proceedings of the National Academy of Sciences'' (PNAS).

Potrivit acestuia, vinul a fost utilizat ca ''medicament, lubrifiant, substanţă care influenţa procesul gândirii, produs de mare valoare'', dar a jucat un rol important şi în cadrul ''cultelor religioase, farmacopeilor, gastronomiei, economiei şi societăţii în cadrul civilizaţiilor antice din Orientul Apropiat''. David Lordkipanidze, director în cadrul Muzeului Naţional din Georgia, unul dintre realizatorii studiului, a declarat că vase mari numite ''qvevri'', similare celor din Antichitate sunt încă utilizate astăzi pentru producerea vinului în Georgia. În urma analizelor biochimice, cercetătorii au descoperit compuşii reziduali de vin care fuseseră absorbiţi de vasele de ceramică.

Expertul în arheologie biomoleculară Patrick McGovern din cadrul Universităţii din Pennsylvania a descoperit dovezi de acid tartric, ceea ce indică faptul că în producţia vinului erau folosiţi struguri din Eurasia, dar şi trei acizi organici asociaţi, malic, succinic şi citric. Vasele de ceramică au fost descoperite în două sate din Neolotic - Gadachrili Gora şi Shulaveris Gora - în care trăiau probabil circa 60 de persoane şi care constau din mici case realizate din cărămizi de pământ. Locuitorii cultivau grâu, creşteau oi, capre şi vite şi utilizau unelte simple realizate din oase şi sticlă vulcanică numită obsidian.

Vasele de nuanţă gri, unele decorate cu imagini simple reprezentând ciorchini de struguri şi un bărbat dansând aveau aproape 80 de centimetri înălţime şi 40 de centimetri lăţime. Urmele de vin au fost identificate în opt vase, cel mai vechi provenind de jurul anului 5980 î.Hr. ''Vinul era probabil obţinut în mod similar cu metoda tradiţională qvevri (utilizată) astăzi în Georgia care constă în zdrobirea strugurilor şi în fermentarea la un loc a fructelor, tulpinilor şi seminţelor'', a explicat Batiuk. Aceasta nu este însă cea mai veche urmă a unei băuturi alcoolice. În China au fost descoperite dovezi ale unei combinaţii de lichid alcoolic fermentat produs din orez, miere şi fructe, datând din jurul anului 7000 î. Hr. În 2011, într-o peşteră din Armenia, au fost descoperite o presă pentru vin şi vase pentru fermentare datând de acum aproximativ 6.000 de ani, informează şi BBC.

Comentarii

Adauga un comentariu

Adauga comentariu

Nume*

Comentariu