Ciclul solar de 11 ani se regăsește în organismul uman. Vârstele la care corpul face salturi biologice semnificative și produc îmbătrânirea accentuată

Îmbătrânirea nu este un proces lent și uniform, așa cum s-a crezut decenii la rând. Un studiu realizat de cercetători de la Stanford arată că organismul uman trece prin „șocuri biologice" la fiecare 11 ani, doua dintre ele fiind majore, la vârstele de 44 și 66 de ani, când schimbările moleculare se accelerează brusc.

O echipă de la Stanford School of Medicine a urmărit peste 135.000 de markeri biologici la 108 persoane, pe parcursul mai multor ani. Studiul, condus de dr. Michael Snyder, șeful departamentului de genetică, a constatat că 81% dintre moleculele asociate îmbătrânirii au prezentat modele de schimbare non-liniare. În loc să evolueze constant, activitatea moleculară a trecut prin modificări rapide la două vârste bine definite: 44 și 66 de ani. Ambele varste fiind divizibile cu 11, coincidenta i-a facut pe cercetatori sa se intrebe daca nu cumva "bornele" biologiei umane sunt din 11 in 11 ani, la fel ca si ciclurile solare. 

La 11 ani se termina copilaria si se intra in pubertate si adolescenta, care se incheie la 22 de ani cand si organismul este complet implinit si se vorbeste despre un tânar, apoi la 33 de ani despre un adult, la 44 de ani despre un om matur, la 55 de ani apare varful de maturitate si relaxare, iar la 66 de ani incepe efectiv batranetea, la 77 de ani senioratul, ca la 88 de ani (pentru cei care ajung in acest stadiu) sa fie vorba despre perioada de declin al vietii, precentenară, ca la 99 ade ani (in cazurile foarte rare) sa fie vorba despre intrarea in centenariat. Dar cele mai importante perioade comune sunt la 44 si 66 de ani, iar pentru o categorie mica de persoane la 88 de ani.

Cercetarea publicată în Nature Aging s-a bazat pe seturi de date "multi-omice", incluzând date metabolomice, proteomice și ale microbiomului. Studiul a evidențiat modificări semnificative ale funcțiilor cardiovasculare, imunitare și metabolice în aceste intervale de vârstă. Printre acestea s-au numărat fluctuații ale metabolismului lipidelor, procesării alcoolului și cafelei, precum și markeri asociați bolilor cardiovasculare.

Dr. Xiaotao Shen, coautor al studiului, a observat o densitate ridicată de tranziții moleculare concentrate în jurul pragurilor de vârstă, preponderent la 44 si 66 de ani. Acestea nu au apărut în intervalele de vârstă adiacente, sugerând existența unor perioade distincte de volatilitate biologică crescută. Studiul a pus un accent deosebit pe microbiom, localizat în principal în tractul gastrointestinal. Modificările în compoziția microbiomului au fost puternic asociate cu pragurile de vârstă.

Aceste schimbări sunt legate de procese fiziologice-cheie, inclusiv absorbția nutrienților, semnalizarea imunitară și producția de neurochimicale. Cercetătorii au observat că diversitatea și abundența microbiană s-au modificat în paralel cu markerii moleculari sistemici. Această co-variere consolidează cercetările existente care sugerează că microbiomul joacă un rol în modularea procesului de îmbătrânire biologică. Perturbările echilibrului microbian au fost asociate anterior cu declinul cognitiv, afecțiuni inflamatorii și boli metabolice.

Dacă vor fi validate prin studii suplimentare, aceste rezultate ar putea influența ghidurile clinice de screening și ar putea remodela modul în care este evaluat riscul de sănătate. Modelele actuale se bazează adesea pe vârsta cronologică drept indicator al riscului fiziologic. Cercetarea de la Stanford propune un cadru alternativ, ancorat în tranziții biologice asociate unor etape specifice ale vieții. Dezvoltarea farmaceutică s-ar putea orienta, de asemenea, către terapii care vizează mecanismele biologice ce se intensifică în jurul acestor puncte de inflexiune identificate.