Gorunul lui Horea are 400 de ani: ceva sinistru s-ar afla îngropat la rădăcina acestuia

Gorunul lui Horea, în vârstă de 400 de ani, se remarcă printre copacii legendari din România. De-a lungul secolului trecut, comunitatea locală a depus eforturi considerabile pentru a-i prelungi viața. O legendă înconjoară acest arbore, sugerând că la rădăcina sa ar putea fi îngropat ceva deosebit.

În urmă cu câteva decenii s-a luat decizia ca trunchiul copacului să fie betonat. Gorunul lui Horea de la Țebea, vechi de 400 de ani, este arborele sub care Horea i-a îndemnat pe moți la revoltă, în 1784 Gorunul lui Horea face parte din Complexul de monumente de la Ţebea (sau Panteonul Moţilor), situat în apropiere de drumul european E79, în localitatea Țebea din judeţul Hunedoara. Arborele secular este clasificat ca monument istoric - cu codul LMI HD-IV-m-B-03502 -, fiind un copac vechi de aproximativ 400 de ani şi având o circumferinţă de aproape 10 metri.

Fiind cel mai înalt copac din zonă, de peste 15 metri, la umbra lui se ţinea, din cele mai vechi timpuri, Sfatul Bătrânilor. Tot la umbra lui s-a odihnit în drumul său spre Praga şi domnitorul Mihai Viteazul. A fost denumit Gorunul lui Horea pentru că înaintea răscoalei de la 1784, la umbra Gorunului se întâlnea Horea cu oamenii, când venea în Zarand. Acolo vorbeau şi împreună puneau la cale planuri de luptă împotriva asupririlor şi nedreptăţilor sociale, notează site-ul Muzeului Civilizaţiei Dacice şi Romane Ţebea.

"Gorunul lui Horea este arborele secular sub ramurile căruia Horea a îndemnat moţii, în anul 1784, la revoltă împotriva orânduirii nedrepte". Legenda mai spune că la rădăcina lui ar fi fost îngropată mâna dreaptă a lui Horea, după ce el a fost tras pe roată. Gorunul a intrat în declin în perioada 1891-1892, când la baza lui au fost depozitate cărămizile folosite la ridicarea bisericii din cimitir.

Pentru a fi protejat, în 1924 gorunul a fost legat cu cercuri de oţel şi cimentat pe interior, fiind retezat la o înălţime de nouă metri. Cu ocazia restaurării din 1947, aproape tot trunchiul a fost îmbrăcat în ciment, pe care s-a realizat modelul cojii de copac de către sculptorul Radu Moga-Mânzat. Pentru susţinerea crengii laterale, în 1977 a fost construit un stâlp de beton. Această ultimă creangă laterală a fost ruptă de o furtună puternică abătută în acea zonă în 19 iulie 2005.

În prezent, din gorun nu mai există decât sarcofagul din beton al trunchiului. Din ramura ruptă în 2005 s-a cioplit o cruce de 1,8 metri - "Crucea lui Horea", amplasată alături de mormântul lui Avram Iancu. În cimitirul de la Ţebea sunt osemintele celor mai importanţi eroi ai revoluţiei române din Transilvania, din anii 1848-1849, în frunte cu Avram Iancu, Ioan Buteanu şi Simion Groza. Lor li s-au adăugat, pe parcursul anilor, luptătorii pentru drepturile naţiunii române Sigismund Borlea şi Theodor Pop, precum şi importanţi dascăli între care dr. Pavel Oprisa, George E. Camber şi alţii.

În septembrie 2021, în preajma Serbărilor Naţionale de la Ţebea, a fost descoperit un vlăstar tânăr al celebrului stejar, răsărit chiar la rădăcina gorunului, după mai bine de 15 ani în care s-a crezut că arborele s-ar fi uscat cu totul. Cu acel prilej, autorităţile judeţene care administrează Panteonul Moţilor au afirmat că vor avea grijă de tânărul stejar.

"Putem vorbi chiar de o minune. Este un lucru fantastic că la rădăcina Gorunului lui Horea a apărut un vlăstar tânăr. Am fost surprinşi şi ne-am bucurat tare mult, pentru că putem spune chiar că avem de-a face cu o rază de speranţă şi de continuitate a obiceiurilor, tradiţiilor şi respectului faţă de eroii neamului, în cimitirul de la Ţebea, unde este înmormântat Avram Iancu.

O să ne îngrijim să aibă condiţiile necesare pentru a se dezvolta în mod corect şi pentru a asigura continuitatea unui simbol al neamului românesc, în Panteonul de la Ţebea", declara în septembrie 2021, directorul general al Direcţiei Generale de Administrare Monumente şi Promovare Turistică (DGAMT) a judeţului Hunedoara, scrie zhd.ro.