Agresiuni sexuale pe banda rulanta in Bucuresti. "Daca nu ne mai respectam copiii si femeile, atunci putem spune ca suntem o societate in decadere"

Trei agresiuni sexuale grave au fost semnalate in Bucuresti in ultimele zece zile. Chiar daca principalii suspecti au fost gasiti si retinuti, expertii in domeniu sunt de parere ca se poate vorbi despre un esec institutional de proportii.

Procurorii din Capitala au anuntat luni, 31 august, plasarea in arest preventiv pentru o perioada de 30 de zile a unui barbat, sofer pe o aplicatie de transport persoane alternativa, acuzata ca ar fi incercat sa violeze doua pasagere.

Agresiunile s-au petrecut pe raza municipiului Bucuresti joi si vineri, 27-28 august, inainte ca acesta sa fie identificat si apoi retinut de catre politisti. De asemenea, in weekendul trecut, o alta tanara din Capitala, care iesise seara la alergat in parcul Tineretului din Sectorul 4, a fost agresata de doi indivizi si doar datorita faptului ca a reusit sa tipe dupa ajutor alertand alti trecatori a scapat nevatamata.

La fel, in urma cu circa zece zile, o alta tanara din Bucuresti, de aceasta data din Sectorul 1, a fost victima unei alte agresiuni sexuale, petrecute intr-un gang dintre blocuri, un barbat de 25 de ani ridicandu-i rochia pe care o purta si atingand-i trupul.

Toti suspectii in aceste cazuri au fost identificati si retinuti intr-un timp scurt de catre politisti. Chiar si asa insa, sentimentul de siguranta al populatiei este afectat, iar reprezentantii politistilor atrag atentia ca deficitul de personal face adeseori imposibile misiunile de preventie sau patrulare.

"La nivelul intregii tari vorbim de un deficit de personal de circa 20.000 de oameni, si vorbim despre un deficit de personal in special in randul ofiterilor, in contextul in care nu au mai fost organizate concursuri pentru promovare. La fel, resursa umana este afectata si de problema semnalata recent de catre noi, anume ca tot mai multi colegi cu experienta aleg sa nu mai ramana in randul politiei odata cu implinirea varstei de pensionare. Altfel, avem unele sectii unde politistii abia pot face fata apelurilor venite la 112 si sa raspunda solicitarilor venite astfel. Ce sa mai vorbim de misiuni de patrulare sau preventie. Este de apreciat totusi ca politistii au ales sa-si faca datoria cu dedicatie, in ciuda contextului actual, unde avem un conflict deschis in varful institutiei", este de parere Cozmin Andreica, liderul sindicatului Europol.

"Resursele sunt limitate, insa suntem nevoiti sa facem fata situatiei cu ceea ce avem. Doar la nivelul Bucurestiului ar mai fi nevoie de circa 2.000 de politisti, vorbim de un deficit de personal ce dateaza de mai multi ani, din 2011, cand ne-a dat Basescu afara", a precizat si Dumitru Coarna, presedintele sindicatelor din Politie.

Reprezentantii organizatiilor non-guvernamentale sustin ca nu doar aceste ultime incidente, dar si statisticile oficiale cu privire la infractiunile de natura sexuala, mult sub cifrele reale, arata o problema atat de mentalitate la nivelul intregii societati dar si un esec institutional, unul in care sistemul judiciar nu reuseste sa traga la raspundere vinovatii, unde politia nu e intotdeauna gata sa trateze cu maxima seriozitate astfel de infractiuni si nu in ultimul rand, clasa politica, ce practic nu recunoaste existenta acestei probleme.

"Constatam ca societatea, in marea ei parte, si-a pierdut valorile de baza. Ar trebui ca astfel de acte, infractiuni de viol, de agresiune sexuala, sa fie condamnate in primul rand la nivelul societatii, ca apoi politicul si institutiile responsabile sa actioneze ca atare. Noi, ca si societate, am acceptat de-a lungul timpului toate abuzurile sexuale - studiul european din 2016 a fost socant pentru intreaga Uniune Europeana, plasand Romania pe primul loc, 55% dintre respondentii din tara noastra fiind de parere ca violul poate fi justificat", a declarat Silvia Tabusca, directoarea Centrului de Drepturile Omului si Migratiune.

Tabusca accentueaza ca, potrivit studiului, unul din doi cetateni romani este ambivalent in a condamna aceste acte: "Si de aici porneste un intreg sir de probleme. Societatea accepta acest tip de violenta, atat in interiorul familiei cat si in interiorul comunitatii in care traim. Nu exista niciun fel de presiune publica ca autoritatile sa-si faca treaba. Nu exista niciun fel de presiune publica pe instantele de judecata ca magistratii sa fie mult mai atenti la aceste fapte si condamnarile sa fie in conformitate cu asteptarile societatii, si astfel vorbim de un cerc vicios. Recent am vazut ca guvernul a atacat la CCR si sper ca vorbim doar de motive constitutionale intemeiate, prin care practic s-a tergiversat intrarea in vigoare a unor norme juridice care inaspreau sentintele pentru astfel de fapte, astfel incat pentru infractiunile sexuale cu caracter grav sa nu se mai aplice pedepsele cu suspendare".

Experta considera ca problema este una complexa, ca ar fi nevoie de mai multa educatie atat la nivelul populatiei cat si la nivelul institutiilor care aplica legea si a celor care o interpreteaza. "Daca ne uitam la politic vedem ca marile partide politice sunt implicate in tot felul de scandaluri ce au in spate abuzuri sexuale. Doi primari din doua partide politice sunt sustinuti indirect, desi ei au fost condamnati pentru astfel de abuzuri. Deci societatea in ansamblul ei are o problema. Si daca nu abordam aceste probleme, daca am ajuns sa nu ne mai respectam copiii si femeile, atunci putem spune ca suntem o societate in decadere, o societate degradata", a mai spus Silvia Tabusca.

Parerea acesteia este impartasita si de alti experti in domeniu. "Avem peste jumatate din populatia tarii care considera ca violul este justificat, deci practic oamenilor nu le pasa de acest fenomen, ba chiar de cele mai multe ori ajung sa invinovateasca chiar victimele. De aceea este foarte greu sa lupti impotriva acestui cerc vicios, ce sa faca saracele fete cand de cele mai multe ori nici macar politia nu le crede. Este deosebit de important ca victimele acestor agresiuni, si vorbim cel mai adesea de fete foarte tinere, sa aiba curajul sa apeleze la autoritati. Sa nu le fie rusine ca li s-a intamplat ceva, pentru ca astfel intaresc practic conceptia asta generala gresita cum ca victimele ar fi de vina. Din pacate, cifrele care exista pana acum, cele raportate de catre politia romana, sunt sub raportate, cifrele reale sunt poate de doua sau chiar trei ori mai mari. Si asta pentru ca nu exista la nivelul intregii societati mecanisme si reflexe de sustinere a victimelor", este de parere si Daniela Draghici, activista pentru Drepturile Omului.

Oana Baluta, cadru universitar la SNAPA si Universitatea Bucuresti, este de parere ca la nivelul societatii romanesti vorbim despre o cultura a normalizarii si bagatelizarii agresiunilor sexuale indreptate impotriva femeilor. Astfel, in acest cadru, femeile si tinerele ajung sa dezvolte o alta relatie cu spatiul public, una in care masurile de siguranta primeaza in alegerile pe care le fac, un cadru cultural in care chiar tatii trebuie sa-si invete propriile fiice cum sa evite pericolul unor agresiuni.

"Fara a cauta sa dramatizam, in Romania femeile nu au acelasi tip de acces si aceeasi relatie cu spatiul public, asa cum au barbatii. Exista o tendinta suplimentara a femeilor de a se proteja atunci cand ies in spatiul public. Asta inseamna ca ele isi negociaza cu acest spatiu, cu ce anume se imbraca, poate cu ce mijloace de transport circula. Din experienta personala, pot sa va spun ca din clipa in care am avut propriul meu autoturism s-a schimbat felul in care relationez cu spatiul din afara casei, am scapat cel putin de hartuirea acea oribila din autobuze. Vorbim de o supra-protectie pe care o internalizezi, fiindca inca din scoala generala ti se intampla diverse pe strada", a declarat aceasta.

Potrivit ultimelor cifre oficiale venite din partea autoritatilor, in primele 6 luni ale anului 2019 la nivel national au fost inregistrate 946 de infractiuni de viol. In aceeasi perioada erau sesizate 19.851 de infractiuni de violenta domestica. Spre comparatie, in anul 2018, in total au fost inregistrate 38.445 de infractiuni prevazute de Legea nr. 217/2003 pentru prevenirea si combaterea violentei in familie.