Apropiatul lui Gabriel Oprea şi "Agentul 007" de Oradea sunt acuzaţi că au colaborat cu Securitatea

Un apropiat al lui Gabriel Oprea, Petru Ţăgorean, chestor de poliţie, va apărea în instanţă pentru acuzaţiile CNSAS care vizează calitatea de colaborator al Securităţii, procesul urmând a fi judecat la Curtea de Apel Bucureşti. La fel ca si judecătorul Ovidiu Galea de la Tribunalul Bihor, care a activat ca ofiţer de contraspionaj timp de 2 luni înainte de 1989, pentru că visa să fie "Agentul 007".

CNSAS a adus argumente că Petru Ţăgorean şi Ovidiu Galea au încălcat drepturile omului în cadrul unor anchete ale Securităţii. În data de 24 martie 2014, Gabriel Oprea - pe atunci vicepremier - i-a propus preşedintelui Traian Băsescu promovarea comisarului-şef de polişie Petru Ţăgorean în gradul de chestor de poliţie. Pe data de 6 februarie 2015, preşedintele Klaus Iohannis i-a acordat lui Petru Ţăgorean Ordinul „Bărbăţie şi Credinţă" în grad de Cavaler, cu însemn pentru civili. Conform acţiunii CNSAS, Petru Ţăgorean ar fi încălcat drepturile omului atunci când a anchetat mai multe cazuri ale unor români care au fugit din ţară, mai exact le-a persecutat familiile.

După 1990, Ţăgorean a lucrat o vreme în cadrul SRI, iar apoi a avut o carieră fulminantă în spaţiul public, fiind un apropiat al fostului vicepremier Gabriel Oprea. Printre funcţiile pe care le-a ocupat au fost cele de director la Unitatea Centrală pentru Reforma Administraţiei Publice, secretar general adjunct, adjunct al Directiei Generale pentru Relaţiile cu Instituţiile Prefectului, toate în cadrul Ministerului de Interne (2008-2017).

În ceea ce îl priveşte pe judecătorul Ovidiu Galea de la Tribunalul Bihor, constatările CNSAS au fost rezultatul unor cereri depuse de doi membri ai societăţii civile (Sorin Ilieşiu şi Mircea Toma) şi de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM). Conform art. 6 alin.(1) şi (2) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi al procurorilor „Judecătorii, procurorii, magistraţii-asistenţi (...) sunt obligaţi să facă o declaraţie autentică, pe propria răspundere potrivit legii penale, privind apartenenţa sau neapartenenţa ca agent sau colaborator al organelor de securitate, că poliţie politică. Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii verifică declaraţiile prevăzute la alin. (1). Rezultatele verificărilor se ataşează la dosarul profesional."

Galea a fost locotenent al IJ Timiş Securitate, Serviciul III, în 1989. Acţiunea CNSAS menţionează că acesta fusese recrutat în 1981 de Securitate, pe vremea când era elev al Liceului de Construcţii Dej, deoarece avea „posibilităţi de informare în rândul elevilor şi la domiciliu". Documentele transmise în acea perioadă nu l-au putut încadra drept „colaborator" al Securităţii în sensul că informaţiile au afectat în sens negativ soarta celor despre care a scris note. În calitate de lucrător al Securităţii, însă, CNSAS a decis că Galea a îngrădit dreptul la viaţă privată şi secretul corespondenţei şi convorbirilor telefonice în cazul a patru persoane. Unul dintre cei urmăriţi, susţine CNSAS, a fost spionat cu ajutorul unei „sonde optice".

După 1990, Galea s-a înscris la Facultatea de Drept de la Universitatea Babeş-Boyai din Cluj-Napoca pe care a absolvit-o în 1996. Din 1999 a fost procuror, iar din 2004, judecător la Judecătoria Oradea şi, apoi, la Tribunalul Bihor. "Subsemnatul nu am ascuns niciodată nici faţă de angajator, dar nici faţă de colegi şi public, perioada de 2 luni lucrată în Serviciul de Contraspionaj Timişoara.Tânăr absolvent de liceu, am trecut prin manifestările specifice vârstei şi, la fel cum au făcut-o mulţi din generaţia subsemnatului, am visat şi eu să fiu Agentul 007 sau James Bond", s-a apărat judecătorul.