Big Brother in Arms: Rețeaua de supraveghere globală care oferă informații surprinzător de detaliate despre viața oricărei persoane

Postat la: 20.11.2026 - 11:18

În timp ce mergi la serviciu, intri într-un magazin, traversezi strada sau urci în metrou, este posibil să treci prin fața a zeci de camere de supraveghere fără să le observi. Unele aparțin magazinelor și clădirilor, altele sunt instalate de autorități, iar unele fac parte din rețele inteligente care pot recunoaște numerele de înmatriculare și pot reconstitui traseele mașinilor.

Un jurnalist BBC a descoperit că a întâlnit 16 camere de supraveghere după numai câțiva pași făcuți pe o stradă din New York. Mai mult, există instrumente online prin care oamenii pot afla unde sunt amplasate numeroase dintre aceste dispozitive, fără să plece de acasă. Însă adevărata problemă este alta: imaginile pot fi reunite, analizate și folosite pentru a obține informații surprinzător de detaliate despre viața unei persoane.

Un reportajul publicat de BBC pornește de la o experiență personală a jurnalistului, care a încercat să afle cât de extinsă este rețeaua de supraveghere din propriul cartier. Ceea ce a descoperit în New York arată cât de mult s-a schimbat relația dintre oameni, spațiul public și tehnologia care îi monitorizează. Thomas Germain a mers în cartierul Brooklyn din New York pentru a se întâlni cu Michelle Dahl, directoarea executivă a organizației Surveillance Technology Oversight Project, care monitorizează utilizarea tehnologiilor de supraveghere.

Întâlnirea nu fusese anunțată nimănui, însă, după cum i-a explicat Dahl, sistemele de supraveghere puteau deja să înregistreze faptul că cei doi se aflau în același loc. Specialista i-a atras atenția asupra a două camere mici, montate pe un stâlp de iluminat și ascunse în carcase negre, în formă de cupolă. Dispozitivele purtau însemnele Departamentului de Poliție din New York. Acestea făceau parte dintr-un sistem amplu de supraveghere utilizat de poliția orașului, cunoscut sub numele de Domain Awareness System (DAS).

Potrivit explicațiilor oferite de Michelle Dahl, platforma conectează peste 80.000 de camere de supraveghere cu drone, informații din rețelele sociale și sisteme care pot urmări deplasarea automobilelor chiar și atunci când acestea traversează granițele dintre statele americane. Dahl susține că informațiile pot fi reunite astfel încât să fie construit un profil al deplasărilor unei persoane, inclusiv locurile în care aceasta a fost și oamenii cu care s-a întâlnit.

În timpul deplasării către sediul BBC din Manhattan, Michelle Dahl i-a arătat jurnalistului diferite tipuri de camere instalate în spațiul public. După numai câțiva pași, Thomas Germain a numărat 16 dispozitive. Unele aparțineau magazinelor, clădirilor de birouri sau proprietarilor de imobile. Altele erau instalate de autorități și puteau fi utilizate pentru monitorizarea zonelor publice. Dahl a explicat că poliția poate solicita imaginile înregistrate de camerele private atunci când desfășoară o investigație. În multe cazuri, proprietarii clădirilor sau ai magazinelor furnizează înregistrările solicitate.

Unele companii care comercializează camere pentru locuințe au dezvoltat chiar sisteme automate care permit poliției să solicite și să primească imagini direct de la utilizatori. Un exemplu menționat în reportaj este Amazon Ring. În timp ce înaintau, cei doi au întâlnit camere mici, montate în fața magazinelor, dispozitive mai vechi instalate pe colțurile clădirilor și sisteme moderne cu două camere, care pot fi rotite și orientate către persoane sau zone de interes. Michelle Dahl a rezumat experiența printr-o observație simplă: cu cât începi să cauți mai atent camerele, cu atât descoperi mai multe.

Unul dintre cele mai importante exemple prezentate de BBC este compania americană Flock Safety, devenită un simbol al extinderii supravegherii tehnologice în Statele Unite. Compania susține că operează peste 100.000 de camere în aproximativ 6.000 de comunități americane. Sistemele sale sunt cunoscute în special pentru tehnologia de recunoaștere automată a numerelor de înmatriculare. Potrivit datelor prezentate chiar de companie, camerele scanează aproximativ 20 de miliarde de numere de înmatriculare în fiecare lună.

Aceste informații permit identificarea vehiculelor care au trecut prin anumite zone și pot ajuta la reconstituirea traseelor parcurse de acestea. Flock oferă și instrumente de analiză a imaginilor pentru identificarea persoanelor și urmărirea deplasărilor. Un aspect important este că rețelele de supraveghere pot depăși limitele administrative ale unui oraș sau ale unui stat. Informațiile colectate de camere diferite pot fi accesate de autorități din alte jurisdicții, în funcție de acordurile și permisiunile existente.

Un șerif din Texas ar fi accesat peste 83.000 de camere conectate la rețeaua Flock pentru a căuta o femeie într-un caz legat de avort. Căutarea ar fi inclus și camere instalate în state americane în care avortul este legal. Exemplul a ridicat întrebări privind posibilitatea ca o infrastructură de supraveghere creată pentru prevenirea și investigarea infracțiunilor să fie folosită pentru urmărirea unor persoane care se deplasează între state. Cazul a devenit unul dintre motivele pentru care compania Flock a început să fie contestată inclusiv de reprezentanți ai ambelor partide politice americane.

O altă problemă identificată în reportaj privește utilizarea abuzivă a sistemelor de supraveghere de către persoane care au acces la ele în virtutea funcției. Potrivit investigațiilor prezentate de BBC, au existat cel puțin 46 de cazuri în care membri ai forțelor de ordine ar fi utilizat sistemele Flock în scopuri neautorizate. Printre exemple s-au numărat urmărirea partenerelor, a foștilor parteneri sau a unor persoane străine de anchetele oficiale. Controversa arată că riscul nu este legat doar de cantitatea uriașă de informații colectate, ci și de persoanele care au acces la acestea și de modul în care sunt verificate căutările efectuate.

După apariția criticilor, Flock a introdus măsuri suplimentare de protecție pentru a limita abuzurile. Un reprezentant al companiei a declarat pentru BBC că utilizarea sistemelor în scopuri personale reprezintă o abatere gravă de la scopul tehnologiei și că polițiștii care recurg la asemenea practici trebuie trași la răspundere. Nemulțumirea publică a crescut atât de mult încât unele camere ale companiei au fost vandalizate, iar în anumite cazuri oamenii au ajuns să urineze pe dispozitive, în semn de protest.

Potrivit BBC, peste 50 de orașe americane au întrerupt colaborarea cu Flock numai în cursul anului 2026, până la momentul publicării reportajului. Totuși, situația este mai complicată decât pare. Unele comunități care au renunțat la serviciile companiei au încheiat ulterior contracte cu alte firme care oferă tehnologii asemănătoare. Flock susține că numărul comunităților care aleg serviciile sale este mult mai mare decât cel al celor care renunță la ele. „Adăugăm clienți noi într-un ritm de aproximativ zece ori mai mare decât rata de renunțare", a transmis un reprezentant al companiei pentru BBC.

Dezbaterea din jurul acestor tehnologii are două perspective foarte diferite. Companiile care dezvoltă sistemele de supraveghere și autoritățile care le folosesc susțin că ele contribuie la prevenirea și rezolvarea infracțiunilor. Flock afirmă că tehnologia sa ajută zilnic la rezolvarea unor cazuri care altfel ar rămâne nerezolvate, de la dispariția copiilor până la crime, infracțiuni violente și furturi de automobile. Compania susține, de asemenea, că solicită introducerea unor reguli mai clare la nivelul statelor și administrațiilor locale, astfel încât limitele utilizării sistemelor să nu fie stabilite exclusiv de furnizorul tehnologiei. Poliția din New York are o poziție asemănătoare. Reprezentanții instituției spun că sistemele de supraveghere contribuie la menținerea siguranței publice și că departamentul publică rapoarte de transparență privind tehnologiile utilizate.

De cealaltă parte, specialiștii în protecția drepturilor digitale atrag atenția că eficiența acestor sisteme nu trebuie evaluată doar prin numărul de infracțiuni rezolvate, ci și prin riscurile generate de monitorizarea permanentă a populației. Rindala Alajaji, directoare adjunctă pentru relațiile cu autoritățile la Electronic Frontier Foundation, consideră că argumentul siguranței publice este folosit prea des pentru justificarea extinderii supravegherii. Ea avertizează că tehnologia poate afecta inclusiv persoane nevinovate. De exemplu, un cititor automat de numere de înmatriculare poate interpreta greșit o literă sau o cifră, iar un șofer nevinovat poate ajunge să fie oprit de poliție și tratat ca un suspect.

Prin urmare, întrebarea nu este doar dacă aceste dispozitive ajută la identificarea infractorilor, ci și ce se întâmplă atunci când sistemul greșește sau când cineva folosește informațiile în afara scopului pentru care au fost colectate. Una dintre cele mai interesante părți ale reportajului BBC este prezentarea unor instrumente prin care oamenii pot descoperi unde sunt amplasate camerele și alte tehnologii de supraveghere din comunitățile lor. Jurnalistul Thomas Germain explică faptul că nu este nevoie să ieși din casă pentru a începe această verificare.

Primul instrument prezentat este Atlas of Surveillance, realizat de Electronic Frontier Foundation (EFF), organizație americană care apără drepturile și libertățile în mediul digital. Platforma permite căutarea după oraș, stat, instituție de aplicare a legii sau companie care furnizează tehnologii de supraveghere. Harta include informații despre drone, camere de supraveghere, cititoare automate de numere de înmatriculare și sisteme de recunoaștere facială. Datele sunt colectate prin cercetări realizate de studenți și specialiști, pe baza unor informații publice. EFF avertizează însă că baza de date nu este completă și nu reprezintă un inventar al tuturor dispozitivelor utilizate în Statele Unite.

Al doilea instrument prezentat de BBC este DeFlock, o hartă realizată pe baza contribuțiilor utilizatorilor, care indică pozițiile a zeci de mii de camere, în special cele utilizate pentru citirea automată a numerelor de înmatriculare. Sistemul permite comunității să adauge informații despre dispozitivele observate în spațiul public. Tocmai această caracteristică reprezintă însă și o limitare: orice utilizator poate modifica datele, iar informațiile nu sunt întotdeauna la fel de sigure ca cele verificate prin cercetare documentară.

În reportaj, Thomas Germain povestește că a consultat harta și a descoperit patru camere de supraveghere bazate pe inteligență artificială la o distanță accesibilă pe jos de locuința sa. Este important de precizat că aceste instrumente indică amplasarea unor dispozitive, nu oferă acces la imaginile înregistrate de camere. De asemenea, sunt proiecte axate în principal pe infrastructura din Statele Unite, iar absența unui marcaj pe hartă nu înseamnă că într-o anumită zonă nu există camere.

Fenomenul nu se limitează la Statele Unite. BBC atrage atenția că tehnologiile de recunoaștere facială se extind și în Marea Britanie, unde poliția le folosește pentru identificarea persoanelor căutate. Autoritățile britanice susțin că aceste sisteme au contribuit la realizarea a mii de arestări. Criticii, în schimb, avertizează asupra extinderii considerabile a infrastructurii de supraveghere și asupra riscurilor pentru dreptul la viață privată. Dezbaterea este relevantă pentru întreaga Europă, deoarece dezvoltarea acestor tehnologii ridică aceleași întrebări indiferent de țară: cine are acces la date, cât timp sunt păstrate, ce limite există și ce mecanisme de control împiedică folosirea lor abuzivă?

În timpul plimbării prin New York, jurnalistul BBC a observat că supravegherea nu se oprește la camerele montate pe stradă. Aproape un kilometru de deplasare și o călătorie cu metroul au fost suficiente pentru ca el și Michelle Dahl să treacă prin fața altor dispozitive, inclusiv la intrarea și ieșirea din stații. La final, când jurnalistul a ajuns în sediul BBC și a apăsat butonul liftului, o altă cameră neagră era instalată chiar în fața sa.

Recomandarea lui Michelle Dahl este ca oamenii să înceapă prin a observa unde sunt supravegheați și să afle ce se întâmplă cu informațiile colectate. Ea consideră că o populație informată poate exercita presiune asupra autorităților pentru adoptarea unor reguli mai clare.

De altfel, în unele comunități americane, protestele și intervențiile locuitorilor la ședințele consiliilor locale au contribuit la anularea contractelor cu Flock. BBC amintește inclusiv de protestatari care au venit costumați în Darth Vader pentru a atrage atenția asupra problemei. În final, întrebarea rămâne una pe care fiecare oraș trebuie să o clarifice: câtă supraveghere este justificată pentru siguranța publică și cine verifică dacă tehnologia nu ajunge să fie folosită împotriva oamenilor pe care ar trebui să îi protejeze?

Comentarii

Adauga un comentariu

Adauga comentariu

Nume*

Comentariu