Ce s-a ales din promisiunile Gabrielei Firea cu care si-a momit electoratul in 2016 in lupta pentru Primaria Capitalei

In data de 13 mai 2016, candidata PSD, sustinuta si de UNPR, la functia de primar general al Capitalei, Gabriela Firea, si-a facut public "Programul de guvernare locala pentru Municipiul Bucuresti". Programul electoral prezenta proiecte ambitioase "care pot fi realizate", spunea atunci Firea.

La patru ani de la castigarea Primariei Capitalei, Ziare.com a analizat rezultatele mandatului Gabrielei Firea, in privinta a doua dintre cele mai importante domenii: transportul public si traficul din Capitala. Un studiu efectuat in 2020 situa Bucurestiul pe locul 4 in topul oraselor din Europa cu cel mai aglomerat trafic, soferii din Capitala petrecand cu 52% mai mult timp in masina, pentru aceeasi distanta, fata de media europeana.

Pe langa "revolutia in trafic" promisa de Gabriela Firea la inceputul mandatului ei, primarul Capitalei mai promitea solutii si pentru rezolvarea problemelor legate de lipsa locurilor de parcare din oras si a benzilor pentru biciclete. Modernizarea transportului in comun a fost, in urma cu patru ani, un alt "punct fierbinte" de pe lista Gabrielei Firea.

"Avand o incadrare exacta in parametri bugetari a activitatii, va fi asigurat parcul de autovehicule necesar pentru acoperirea integrala a nevoilor de transport public.", se mentiona in Programul de Guvernare Locala. Initial, primarul Gabriela Firea a spus ca va incepe prin a cumpara 250 de autobuze second-hand, cu o vechime de doi-trei ani.

In toamna anului 2016, insa, primarul a anuntat ca, in ciuda eforturilor depuse, n-a reusit sa gaseasca o flota de autobuze uzate care sa merite banii. In consecinta, a decis sa cumpere, in loc, cateva sute de masini noi.

Asa se face ca, dupa intocmirea documentatiei, PMB a lansat, pe 18 august 2017, o licitatie pentru cumpararea a 400 de autobuze noi. Dintre acestea, cele mai multe, in numar de 320, urmau sa aiba 12 metri lungime. Se cautau, insa, si 50 de autobuze lungi de 10 metri, dar si 30 care urmau sa masoare nu mai putin de 18 metri lungime.

Pe toate aceste masini, PMB era dispusa sa plateasca, din bugetul local, 510.488.400 lei, fara TVA. In SEAP, au incarcat oferte partiale nu mai putin de 15 companii care isi doreau sa furnizeze autobuzele pentru bucuresteni. Pana la urma, insa, la licitatie au mers doar patru societati: Mercedes Romania (care mai livrase autobuze folosite in transportul comun din Capitala), Man Truck&Bus AG, Karsan Otomotiv Sanayii Ve Tikaret si Asocierea Otokar Europe SAS - Otomotiv Ve Savunma Sanayi A.S.

A castigat licitatia, in iunie 2018, Asocierea Otokar Europe SAS - Otomotiv Ve Savunma Sanayi A.S., care s-a angajat sa livreze autobuzele le pretul de 458.100.826 lei fara TVA, echivalentul a circa 100 de milioane de euro. In medie, fiecare autobuz era evaluat la aproximativ 250.000 de euro. Mercedes Romania si Karsan Otomotiv Sanayii Ve Tikaret au contestat rezultatul licitatiei. Societatile sustineau, printre altele, ca procedura nu a fost respectata, dar si faptul ca masinile Otokar nu respecta cerintele privind libera deschidere a usilor pentru calatori.

Consiliul National pentru Solutionarea Contestantiilor (CNSC) a respins, insa, solicitarile formulate de Mercedes si Karsan. In consecinta, in iunie 2018, Primaria Capitalei a semnat contractul cu Asocierea Otokar Europe SAS - Otokar Otomotiv Ve Savunma Sanayi A.S. Contructorul urma sa livreze 100 de autobuze pana la finele lui 2018, iar restul de 300, pana la sfarsitul anului 2019.

La scurt timp, insa, soferii Societatii de Transport Bucuresti (STB) au constatat ca mai multe autobuze livrate de Otokar nu functionau asa cum trebuie. Mai exact - pe langa un autobuz care s-a defectat si a ramas in drum o buna bucata de vreme - altora nu li se inchideau cum trebuie usile sau nu le functionau bine afisajele si termoficarea.

In replica, Gabriela Firea a sustinut ca o singura masina a avut probleme, restul fiind doar "stiri false". In aceeasi nota, Otokar a informat ca doar un singur autobuz s-a defectat si ca nu isi asuma raspunderea pentru cazurile in care soferii nu stiu sa foloseasca masinile. In data de 4 noiembrie 2018, inca inainte ca masinile sa fie scoase pe traseu, soferii noilor autobuze se plangeau de pozitia incomoda pe care o au atunci cand stau la volan si ca, din cauza asta, nu vad bine in oglinzile retrovizoare.

In data de 1 decembrie 2018, in prima zi pe traseu, au aparut si primele defectiuni. Soferii STB spuneau ca ingheata de frig in habitaclu si ca usile nu se deschid. STB a dat atunci vina pe o siguranta care ar fi sarit din cauza frigului, dar si pe soferi, care, potrivit companiei de transport, "nu sunt inca familiarizati cu noile autobuze."

In data de 20 decembrie 2018, un autobuz Otokar care circula pe ruta 335 s-a defectat in apropierea Arcului de Triumf. La 21 decembrie 2018, un alt autobuz Otokar care circula pe ruta 783, Piata Unirii- Aeroportul Otopeni, a fost inundat cu apa clocotita (antigel), dupa ce instalatia de incalzire s-a spart. Zeci de pasageri au fost la un pas de a fi opariti cu lichidul care avea in jur de 90 de grade. STB a precizat atunci ca "pentru a preveni situatii similare, service-ul Otokar a demarat o actiune mai ampla, de verificare a acestui aspect la toate autobuzele livrate".

In 29 decembrie 2018, potrivit unei inregistrari video publicate pe Facebook de jurnalistul ProTV Vitalie Cojocari, bordul unui autobuz Otokar se misca, desi volanul era blocat. In 14 ianuarie, din cauza unor probleme la motor, un autobuz Otokar nu a mai reusit sa plece dintr-o statie din Militari. Dupa ce echipa Otokar a intervenit si a remediat problema, masina tot nu s-a urnit din loc. In aceeasi zi, la acelasi autobuz, a aparut o noua defectiune la validatorul de carduri.

In data de 16 ianuarie 2019, sistemul de caldura dintr-un alt autobuz achizitionat de municipalitate nu functiona si mai multi pasageri i-au reprosat soferului ca nu stie sa seteze temperatura. Angajatul STB le-a explicat ca nu el este de vina, ci ar fi fost vorba despre o problema tehnica. In ciuda temperaturii scazute din masina, bordul indica ca erau 25 de grade. Ulterior, mai multe autobuze Otokar au fost observat in trafic cu diplay-ul exterior nefunctional.

In 22 ianuarie 2019, mai multi pasageri au ramas captivi intr-un autobuz Otokar in zona Razoare-Cotroceni, dupa ce motorul nu a mai pornit. Pentru ca sistemul de deschidere in caz de urgenta nu functiona, pasagerii au fost nevoiti sa forteze usile pentru a putea iesi din autobuz. STB a precizat, in acest caz, ca de vina este soferul care "nu a apasat corect pe butonul de deschidere a usilor, nefiind vorba despre o defectiune tehnica a autobuzului". Asta desi intr-o inregistrare video postata pe Facebook, apartinand unuia dintre pasageri, se vede cum soferul nu poate porni motorul, iar masina nu are curent.

Dupa ce a izbucnit scandalul privind autobuzele Otokar cu probleme tehnice, primarul general, Gabriela Firea, a precizat ca si vechile autobuze Mercedes Citaro, aflate in parcul auto al STB, au avut diverse probleme. Datele arata ca cele 1.000 de autobuze Mercedes Citaro, care au fost livrate catre RATB (acum STB) in perioada 2006 - 2009 au in prezent un coeficient de utilizare de 87,9%, ceea ce inseamna ca 870 de autobuze sunt pe teren, conform informatiilor oferite, pentru Mediafax, de reprezentanti ai STB.

Anul trecut, o alta licitatie pentru achizitionarea a 130 de autobuze hibrid, organizata de Primaria Bucuresti, a fost castigata de Mercedes - Benz Citaro Hybrid, proiectul fiind facut pe fonduri europene. Valoarea contarctului este de 195.268.331,70 lei, fara TVA. Autobuzele achizitionate in urma acestei licitatii sunt introduse treptat in circulatie.

La inceputul lunii iunie 2020, un troleibuz a luat foc pe Bulevardul Lascar Catargiu din Bucuresti, fiind nevoie de interventia pompierilor si a unui echipaj SMURD. Vehiculul a fost distrus aproape in totalitate, din el a mai ramas doar caroseria. In 2017, un incident asemanator s-a petrecut cu un tramvai care a luat foc in zona Afi Cotroceni. Atunci, cinci persoane au avut nevoie de ingrijiri medicale. Dupa ce au fost publicate imaginile cu troleibuzul in flacari, primarul Gabriela Firea a sustinut ca a fost impiedicata pana atunci sa faca achizitii.

"Doi ani am fost sicanati cu licitatia pentru achizitia a 100 de troleibuze. Cu mare greutate am reusit sa semnam contractul anul acesta. Asa s-ar fi intamplat si cu autobuzele vechi, pe care le-am scos de pe traseu cand au ajuns la Bucuresti cele 400 autobuze noi Euro 6, achizitionate tot dupa o licitatie ingreunata doi ani de zile. Dar in continuare suntem blocati cu licitatia pentru achizitia celor 100 de tramvaie", a scris, la acea data, pe pagina sa de Facebook, Gabriela Firea.

In luna martie, Primaria Capitalei a semnat cu asocierea turco-germana Bozankaya Otomotiv Marina Imalat Ithalat Ve Ihracat A.S. - Sileo Gmbh contractul pentru achizitia a 100 de troleibuze. Valoarea contractului este aproximativ 43 de milioane Euro fara TVA, primul troleibuz va fi livrat in luna noiembrie 2020 pentru omologare, iar ulterior, restul troleibuzelor vor fi livrate pana in februarie 2022.

Primaria Capitalei a organizat licitatie si pentru achizitia a 100 de tramvaie, insa a iesit un intreg scandal dupa ce aceasta a fost castigata de turcii de la Durmazlar, in defavoarea producatorului roman Astra Vagoane Calatori. Rezultatul a fost contestat, iar CNSC a admis in parte contestatia si a decis reevaluarea ofertei turcilor. Cele trei parti se judeca, iar licitatia a fost suspendata pe perioada starii de urgenta.

"Se va face o evaluare si redimensionare a tuturor traseelor, astfel incat sa se elimine redundantele si sa se asigure interconectarea traseelor de suprafata cu cele ale metroului", se mentiona in Programul De Guvernare Locala. Pe linia tramvaiului 41 circula, de obicei, 36 de tramvaie care asigura o capacitate maxima de 7.077 de calatori pe ora, pe un singur sens. Pe perioada verii, acelasi traseu este acoperit de 35 tramvaie, cu o capacitate de 6.880 calatori/ora/sens, conform datelor STB.

In 2019, lucrarile la Podul Grant a facut ca tramvaiul 41, singura varianta de transport viabila a locuitorilor din Drumul Taberei, sa fie suspendat timp de doua luni. In loc, s-au bagat doua linii noi de autobuze: 641, care circula intre Piata Presei si Ghencea, si 642 care merge intre Valea Argesului si Bulevardul Ceahlau. In total au fost introduse 50 de autobuze in care incapeau aproximativ 100 de persoane.

Capacitatea unui tramvai este de aproximativ 300 de locuri, deci un calcul simplu arata ca in timpul verii puteau circula 10.500 de persoane in tramvaie. Odata cu blocarea circulatiei pe linia 41, autobuzele nu puteau transporta decat 5.000 de persoane, insuficient chiar si dupa calculele STB, care arata ca vara circula aproximativ 7.000 de persoane.

Cu autobuzele ingreunate de trafic si supra-aglomerate, locuitorii din Drumul Taberei, care inca asteapta magistrala de metrou, au incasat direct efectele proastei gestionari. "Incepand cu primavara lui 2017, va incepe constructia de parcari, astfel incat in vara lui 2017 vom avea deja primele parcari finalizate", se arata in programul cu care Gabrielei Firea si-a castigat mandatul la Primarie Capitalei, in urma cu patru ani.

Lucrarile nu au fost finalizate, dupa cum scria Ziare.com in 2017, ba mai mult, nici nu fusese anuntata constructia acestor parcari. "Pentru parcarile publice de suprafata vom introduce sistemul de taxare automata, cu plata online sau prin SMS. Astfel, in afara optimizarii incasarilor, vom elimina si fenomenul parcagiilor ilegali. Posturile desfiintate prin disponibilizarea agentilor incasatori vor fi transferate la Politia Locala, pentru a se asigura un control eficient al parcarilor.

Vom demara un amplu program, impreuna cu primariile de sector de amenajare si construire de locuri de parcare de resedinta, astfel incat sa fie descongestionate arterele de circulatie", se mai arata in program. Astfel, abia in 2018 si in 2019, Consiliul General a adoptat mai multe hotarari prin care se stabileste ca e mai scump sa iti lasi masina in Centru decat la periferia orasului.

Scopul acestor masuri este sa ii convinga pe bucuresteni care nu vor sa plateasca 10 lei/h sau 700 lei/luna ca sa ocupe un loc de parcare sa nu mai vina cu masina in zona centrala a orasului. Din pacate, cand au aflat de noile tarife, o parte dintre bucuresteni au preferat sa-si parcheze masinile in locuri neamenajate, astfel ca masura Primariei a dus la o aglomerare a stradutelor din zona centrala a Bucurestiului.

In paralel, Consiliul General a delegat serviciul de parcare catre Compania Municipala Parking SA. Iar aceasta a primit 220 de amplasamente (parcari) cu circa 30.000 de locuri. Dar dintre acestea compania ia taxa, momentan, pe mai putin de jumatate dintre locuri, pentru ca inainte sa taxeze, PMB trebuie sa stie cate locuri are de fapt. Ca sa afle si sa poata lua taxa pe fiecare dintre ele, e nevoie ca locurile sa fie inventariate, avizate si trasate corect.

Potrivit lui Sorin Dina - consilierul directorului general al Parking SA - din luna februarie 2020 salariatii companiei merg pe strazi si identifica locurile de parcare, pe care PMB aproximeaza ca le are in administrare. Apoi, salariatii pun datele pe hartie si retraseaza parcarile, asigurandu-se ca nu incalca legi (spre exemplu, amplasnd un loc de parcare prea aproape de o intersectie sau de o trecere de pietoni - n.red.).

"Cu documentatia, mergem la Comisia Tehnica de Circulatie (CTC) de la Primarie, care se reuneste periodic, dar nu ori de care ori avem noi documentatii noi de avizat. Cand se reuneste CTC, examineaza documentatia depusa de noi si, in cazul fericit, primim din prima aviz pentru locurile de parcare la care am lucrat. Sau ni se poate cere sa facem unele rectificari. Si depunem din nou documentatia si solicitam din nou aviz", a explicat, la iceputul acestui an, Sorin Dina, pentru Ziare.com.

Abia dupa ce primeste avizul, Compania Municipala se poate apuca sa traseze locul de parcare pe asfalt. In unele situatii, imediat dupa, poate incepe sa perceapa si taxa pe locul respectiv. In alte situatii, daca locul de parcare se afla pe o strada administrata de o primarie de sector, trebuie parcursa o procedura administrativa suplimentara pentru darea in folosinta a locului respectiv.

Pentru o singura strada, procesul de reavizare a locurilor de parcare poate dura doua, trei sau patru luni. Una peste alta, sistematizarea tuturor locurilor de parcare aflate in proprietatea PMB ar putea dura cativa ani. O alta promisiune legata de parcari a fost cea de construirea de parcari de tip Park and Ride. Cu alte cuvinte, cei care ajung in Bucuresti cu masina personala ar trebui sa aiba posibilitatea sa-si parcheze autoturismul intr-un loc special amenajat la intrarea in oras, iar de acolo sa circule cu mijloace de transport in comun.

In programul Gabrielei Firea scrie ca se va continua acest proiect, desi pana acum nu exista nicio astfel de parcare, dar in acelasi timp se solicita informatii cu privire la terenurile disponibile in acest sens: "Vom continua proiectul parcarilor de tip Park&Ride, amplasate la toate portile de intrare in oras, unde cei care fac naveta in Bucuresti sa-si poata lasa autoturismele pe timpul zilei, avand la dispozitie mijloace de transport in comun (ideal metroul).

Vom solicita cat mai repede posibil comisiei de patrimoniu o situatie clara a tuturor terenurilor libere unde se pot construi parcari si se inventariaza zonele prioritare, unde constructia de parcari este urgenta pentru fluidizarea traficului. Vom evalua, de asemenea, stadiul in care se afla proiectele deja demarate in acest sens si, in functie de necesitate, vom interveni in acest proces.

In vara aceasta, vom cuprinde in rectificarea de buget sume pentru aceste parcari si vor fi organizate proceduri transparente de licitatii", a mai promis, programul electoral din 2016, Gabriela Firea. Contractul pentru prima parcare Park and Ride a fost semnat abia in vara anului 2019, urmand sa fie executat in toamna anului curent, dupa cum spune Gabriela Firea.

"Se va pune accent pe prioritizarea formelor sustenabile si alternative de circulatie. Un traseu cu prioritate pentru pietoni si biciclisti va crea o alternativa viabila pentru transport. Se propune configurarea unei retele integrate de circulatie pietonala si pentru biciclete intr-o zona larga a centrului, care sa reprezinte nu numai oportunitati de circulatie, ci si spatii publice de calitate", se mai arata in programul electoral cu care Gabriela Firea a castigat Primaria Capitalei, in 2016.

In ceea ce priveste pistele de biciclete, in cei patru ani de mandat, Gabriela Firea a reusit sa faca doar o parte din cei 100 de kilometri promisi. Este vorba despre o redesenare a pistei de pe trotuarul de pe Bd. Aviatorilor, sa construiasca o bucatica pe Bd. Nicolae Caranfil si o bucatica pe Calea Victoriei, intre Bd. Regina Elisabeta si Piata Natiunile Unite.

Intr-un interviu oferit recent pentru G4Media, Gabriela Firea spunea ca "pistele de biciclisti nu inseamna doar vopsea pe asfalt. Pe Fabrica de Glucoza e o pista potrivit tuturor normativelor europene. Avem patru tronsoane, fiecare de cate 27 de kilometri, si sunt piste care leaga practic zona centrala de zone aglomerat".

La preluarea mandatului, Gabriela Firea a anuntat ca va face "revolutie in trafic". In iunie 2016, Gabriela Firea declara: "Voi face revolutie in materie de trafic in capitala. Am foarte multe solutii care vor decongestiona traficul. In primul rand, investitii masive in transportul public, voi propune acordarea de urgenta a bugetului necesar pentru ca aceste autobuze stricate sa intre in trafic. Impreuna cu Politia Capitalei vom face in asa fel incat sa avem un sistem de semaforizare inteligent asa cum se intampla in orice Capitala europeana. De asemenea, as dori sa se incheie de urgenta lucrarile la metroul din Drumul Taberei". Doi ani mai tarziu, in septembrie 2018, pe fondul unor tensiuni de partid dintre ea si ex-liderul PSD, Liviu Dragnea, Gabriela Firea spunea ca, de fapt, "revolutia in trafic a promis-o, in primul rand, Liviu Dragnea".

O alta masura pe care primarul general a promovat-o intens a fost introducerea de benzi de circulatie cu prioritate pentru transportul public, pe o distanta de 25 de kilometri. In 2017, Firea a inaugurat, pentru o zi, o banda unica pentru autobuzele RATB, pe Soseaua Bucuresti- Ploiesti. Traficul la intrarea in Bucuresti dinspre DN 1 s-a desfasurat cu dificultate. Proiectul a fost anulat in aceeasi zi, dar a functionat indeajuns pentru a cauza un accident grav de circulatie.

Cu toate acestea, Firea a anuntat ca nu va renunta la idee: "Bucurestenii sa renunte voluntar la masini. Daca nu, luam alte masuri". A incercat din nou la inceputul lunii iulie 2020. La mai putin de 48 de ore dupa ce primarul general Gabriela Firea si-a pus in practica ideea ca autobuzele sa circule pe linia de tramvai, a aparut o noua problema semnalata de clubferoviar.ro.

S-a lipit mastic pe anvelopele autobuzelor Otokar cumparate in urma cu aproape doi ani, din Turcia. In afara de anvelopele autobuzelor, incidentul a blocat circulatia tramvaielor.

"Probleme apar mai mult la tramvaie, pentru ca rotile autobuzelor calca doar pe una din linii de pe fiecare sens si se modifica un pic echlibrul. Dar baietii nostri (vatmanii - n.red.) stiu cum sa procedeze si sa fie atenti", a declarat, pentru Club Feroviar, Vasile Petrariu, presedintele Sindicatului Transportatorilor Bucuresti din cadrul Societatii de Transport Bucuresti.

Acesta sustine ca de vina este calitatea proasta a masticului utilizat atunci cand a fost modernizata calea de rulare a tramvaielor de pe Soseaua Stefan cel Mare. "Aproape in fiecare an avem probleme cu masticul, mai ales in perioadele cu canicula. Nu stiu ce fel de mastic au folosit, de nu s-a intarit in aproape 20 de ani de zile. Problema a fost semnalata, iar in perioada imediat urmatoare probabil se va interveni, se va turna niste nisip. Insa in viitor va trebui rezolvata cauza problemei", a mai spus liderul sindical.

Analiza Ziare.com