Chermezele de la baza de cavalerie a Jandarmeriei: Politicieni, magistrati, afaceristi si ofiteri "Doi si-un sfert", invitati VIP

Fostul sef al Bazei de Administrare si Deservire (BAD) - UM 0260 a Inspectoratului General al Jandarmeriei Romane, colonelul Marian Corcodel, organiza adevarate ospete pentru VIP-uri din politica, administratie sau Ministerul de Interne, la Complexul de pregatire, cazare si agrement "Felix Topescu" din Baneasa, o subunitate aflata in subordinea sa, cunoscuta informal sub titulatura "La cavalerie".

Detaliile apar in dosarul in care colonelul Marian Corcodel si alti trei subofiteri si ofiteri din Jandarmerie si Directia Generala de Protectie Interna (DIPI) a MAI, cunoscut drept "Doi si-un sfert", au fost trimisi joi in judecata de procurorii DIICOT pentru delapidare si camatarie. In timpul anchetei, procurorii DIICOT au observat ca in aceasta locatie Corcodel invita persoane din mediul sau relational, cu care avea relatii de amicitie sau despre care presupunea/stia ca ii pot acorda sprijin la nevoie, invitati ce beneficiau de organizarea unor petreceri sau evenimente informale, fiind serviti cu produse agro-alimentare, bauturi alcoolice si ne-alcoolice.

Servirea la aceste petreceri era asigurata de catre cadre militare si personal civil al UM 0260, specializate ca bucatari, ospatari, in unele cazuri fiind solicitata si orchesta muzicala a unitatii militare. "Nu este intamplator ca printre invitati se gaseau ofiteri superiori cu functii de conducere in aparatul central al Ministerului Afacerilor Interne, magistrati - procurori si judecatori, ofiteri de politie cu functii de comanda, administratori ai unor societati comerciale, persoane din administratia publica locala, atat din municipiul Bucuresti, cat si din judetul Ilfov," subliniaza procurorii DIICOT.

Este vorba de un caz care a explodat in 2017, cand colonelul Corcodel a fost retinut de DIICOT. "Banca Romana de Comert Corcodel", asa era botezata afacerea acestuia, deoarece colonelul era celebru in unitate pentru ca dadea bani cu camata. In timpul anchetei, procurorii au descoperit si ca seful unitatii ar fi delapidat Jandarmeria. Acuzatiile oficiale din acest caz sunt de constituirea unui grup infractional organizat, camata, complicitate la camata, delapidare in forma continuata si complicitate la delapidare in forma continuata.

Totul s-ar fi facut insa cu protectia unor sefi. De altfel, printre cei trimisi in judecata se numara si Octavian Cristescu, cu gradul profesional de comisar sef (ulterior, dupa militarizarea structurii -colonel), angajat al fostului Departament de Informatii si Protectie Interna - in prezent Directia Generala de Protectie Interna a MAI, cunoscut drept "Doi si-un sfert". Ofiterul avea ca obligatii profesionale sa raporteze conducerii acestei structuri si, totodata, sa sesizeze organele de urmarire penala, dar nu si-ar fi indeplinit aceste obligatii.

Procurorii DIICOT sustin in actul de acuzare ca Octavian Cristescu era "o persoana aproape nelipsita" de la petrecerile organizate de Corcodel. "Cadrele militare care au aflat in decursul timpului despre savarsirea acestor activitati/preocupari ilicite ale grupului infractional organizat au preferat sa nu il informeze pe inculpatul Cristescu Octavian pe motiv ca acesta era perceput ca un apropiat al inculpatul Corcodel Marian, inregistrandu-se situatii in care acesta din urma avea sa se razbune pe persoanele care avusesera indrazneala de a-l reclama chiar si pentru fapte de o insemnatate/gravitate redusa.

In trecut, au existat sesizari formulate de catre persoane din afara cercului profesional al inculpatului Corcodel Marian, inclusiv cu privire la fapte de camata, insa in respectivele cauze au fost dispuse solutii de netrimitere in judecata din diverse considerente," explica anchetatorii. De altfel, desi Corcodel a fost cercetat in mai multe dosare, toate au fost finalizate cu neinceperea urmaririi penale. Potrivit DIICOT, ofiterul DIPI nu doar ca l-ar fi protejat pe seful din Jandarmerie, dar l-ar fi si consiliat si i-ar fi impartasit informatii secrete.

"Mai mult decat atat, acesta a sprijinit in mod constant si constient activitatile infractionale derulate de catre inculpatul Corcodel Marian, acordandu-i atat protectia necesara, cat si consilierea in unele situatii. In actul de sesizare s-a mai aratat ca inculpatul Cristescu Octavian, ce indeplinea functia de sef sector in cadrul fostului Departament de Informatii si Protectie Interna, ar fi utilizat si divulgat, fara drept, informatii clasificate secret de stat, inclusiv catre inculpatul Corcodel Marian, desi obiectivul la care acesta este comandant era asigurat contrainformativ chiar de catre primul ofiter," acuza DIICOT.

Practic, explica anchetatorii, Octavian Cristescu isi petrecea o mare parte a timpului de lucru la Inspectoratul General al Jandarmeriei Romane (IGJR) - Cazarma Baneasa, in aceeasi incinta unde se afla si UM 0260 - BAD, si chiar avea un birou atribuit legal in aceasta unitate. In aceste imprejurari, datorita sarcinilor de serviciu, ofiterul "Doi si-un sfert" relationa in mod nemijlocit atat cu cadrele de comanda ale IGJR si BAD, dar, in unele situatii si cu alte cadre militare ce isi desfasurau activitatea in Cazarma Baneasa.

"Cu timpul, a devenit evidenta relatia de apropiere cultivata de catre inculpatul Cristescu Octavian in raport cu inculpatul Corcodel Marian, acest aspect fiind de notorietate in randul personalului Bazei de Administrare si Deservire a Jandarmeriei. Relatia de apropiere a presupus insa si utilizarea unui limbaj neuzual si neconform unor cadre militare cu statut de ofiteri superiori, cei doi inculpati fiind auziti folosind reciproc apelativul fratica," se arata in actul de acuzare.

Acesta nu ar fi fost insa un inconvenient, daca Cristescu si-ar fi exercitat in mod real/legal atributiile pe linie contrainformativa, cu atat mai mult cu cat in cadrul B.A.D. devenise evidenta atitudinea excesiv de autoritara si abuziva, in unele situatii, a Corcodel, comandantul unitatii militare, precizeaza DIICOT. De altfel, unul dintre ofiterii de contrainformatii care s-a aflat in subordinea lui Cristescu, care semnalase aspecte de natura penala savarsite de catre Corcodel, a declarat procurorilor ca informatiile treceau prin "filtrul" sefului sau, "iar discutiile purtate de acesta, in calitate de superior ierarhic erau conduse in asemenea mod incat sa descurajeze continuarea investigatiilor, invocand fie diverse impedimente, fie ca respectivele informatii nu ar prezenta relevanta."

In schimb, mai arata DIICOT, Cristescu era un invitat la petreceri si evenimente organizate de catre Corcodel, atat la Complexul de pregatire, cazare si agrement "Felix Topescu" din Baneasa, dar si la Complexul de pregatire, cazare si agrement "Snagov", ambele subunitati fiind in subordinea colonelului de jandarmi. "Nu a fost vorba doar de evenimente organizate la nivel institutional, oficial, cu ocazia unor zile festive (cum ar fi ziua Jandarmeriei Romane), ci si de evenimentele private organizate de inculpatul Corcodel Marian, atat in interes propriu, cat si in interesul unor persoane din anturajul sau, de la care obtinea sustinere profesionala sau influenta in mediile de afaceri sau MAI, respectivul gen de eveniment fiind cele mai numeroase.

In respectivele situatii, inculpatul Cristescu Octavian consuma bauturi alcoolice in exces, iar intr-o imprejurare l-ar fi agresat fizic pe inculpatul Corcodel Marian. Este greu de crezut ca prezenta inculpatului Cristescu octavian la aceste evenimente isi poate gasi justificarea in dorinta acestuia de a-si exercita sarcinile de serviciu si anume: cunoasterea, prevenirea si cobaterea actiunilor actiunilor/inactiunilor faptelor si situatiilor ce putea constitui amenintari la adresa securitatii nationale privind personalul, misiunile, patrimoniul si informatiile clasificate ale MAI, cu atat mai mult cu cat perceptia/reactia creata/generata participantilor la astfel de evenimente, si nu numai, a fost aceea de inhibare/blocare a oricarui demers de sesizare/reclamare a vreunui aspect ce ar fi putut viza persoana inculpatului Corcodel Marian prin raportare la care inculpatul Cristescu Octavian era perceput ca un adevarat protector al intereselor acestuia," conchide DIICOT.

Anchetatorii arata ca Marian Corcodel era perceput de catre subordonati ca o persoana excesiv de autoritara, conducand uneori discretionar si in interes personal activitatile desfasurate de angajati, iar comportamentele agresive la adresa acestora erau frecvente, aspecte confirmate prin declaratiile mai multor martori audiati in cauza. "De altfel, unii dintre martorii amintiti au declarat ca inculpatul Corcodel Marian isi trata subordonatii ca pe niste slugi, pe unii folosindu-i in vederea rezolvarii unor probleme personale, inclusiv activitati de curatenie la locuinta sa," subliniaza DIICOT.

In acest context, al conducerii excesiv de autoritare, inculpatul Corcodel Marian dorea sa fie informat cu privire la tot ceea ce se intampla in cadrul BAD, dar si la IGJR, fiind deservit in acest sens de mai multi subordonati. Un exemplu relevant este acela ca accesul in curtea Inspectoratului General al Jandarmeriei Romane era asigurat de catre subofiteri din subordinea sa, apartinand BAD, desi sunt unitati militare distincte. Inculpatul Corcodel Marian avea pretentia sa fie informat telefonic sau prin sms de catre subofiterii de la Punctul Control Acces cu privire la orice miscare (intrare-iesire) a cadrelor de comanda din Jandarmerie, inclusiv a Inspectorului General.

"Astfel, la data 2 august 2017, ora 19,02 inculpatul Corcodel Marian a fost informat prin sms: Sa traiti! Domnul *** a intrat," continua DIICOT. Potrivit DIICOT, in timpul anchetei Corcodel si unul dintre oamenii de incredere ai acestuia, colonelul Daniel Preoteasa, au formulat cereri de incheiere a unor acorduri de recunoastere a vinovatiei, "primul inculpat recunoscand doar formal, iar cel de-al doilea in mod detaliat, comiterea faptelor ce le-au fost retinute in sarcina si acceptand incadrarea juridica a acestora asa cum a fost ea retinuta in cuprinsul ordonantei de punere in miscare a actiunii penale."

Procurorii DIICOT au respins insa cererea acestora si cer instantei sa-i condamne la sentinte cu executarea in pentenciar. "Motivat de imprejurarea ca demersul inculpatilor a fost conditionat de aplicarea unor pedepse cu suspendarea executarii sub supraveghere, ceea ce raportat la gravitatea faptelor savarsite s-a apreciat de catre organul de urmarire penala ca fiind insuficienta, in cursul urmaririi penale nu s-a dat curs incheierii unor astfel de acorduri," conchide DIICOT.