Cine a stat de pază când au fost sifonați banii Securității. Dan Voiculescu și Sorin Ovidiu Vîntu au angajat doi securiști din conducerea ICE Dunărea

Istoricul Mădălin Hodor revine cu precizări în scandalul dintre Ion Iliescu și Antena 3 pe tema banilor sifonați de la Întreprinderea de Comerț Exterior (ICE) „Dunărea", din conturile căreia s-au „evaporat" după Revoluție 1 miliard de dolari. Doi securiști de rang înalt de la ICE Dunărea au fost angajați, după 1989, la firmele lui Dan Voiculescu și ale lui Sorin Ovidiu Vîntu.

Ion Iliescu a fost acuzat în platourile Antena 3 că el ar fi luat banii Securității din conturile ICE Dunărea. În schimb, fostul șef de stat le-a sugerat jurnaliștilor lui Dan Voiculescu să încerce să caute banii „la o adresă mai aproape de A3".

Istoricul CNSAS Mădălin Hodor a intervenit în scandal și i-a dat dreptate lui Ion Iliescu, arătând că nu fostul șef de stat avea acces la conturile ICE Dunărea, ci ofițerii de Securitate care controlau compania. Mai târziu, pe aceștia îi vom regăsi alături de primii milionari ai României post-decembriste: Sorin Ovidiu Vîntu și Dan Voiculescu.

„În anul 1987, șeful ICE Dunărea era generalul locotenent Amohnoaie Epifanie, directori-adjuncți erau col. Bădița Gheorghe, col. Gavril Constantin, mr. Rotaru Constantin. După 1990, generalul Amohnoaie va coordona firmele lui Sorin Ovidiu Vîntu. Fostul sau adjunct, ajuns general SIE, Rotaru Constantin va ajunge director la GRIVCO-Voiculescu (n.r. - Grupul Industrial Voiculescu și Compania). Pentru ca era nevoie de profesioniști și s-au împărțit sa ajungă la toată lumea. Și să nu iasă conflicte", scrie pe Facebook istoricul Mădălin Hodor. Cercetătorul arată și cum anume s-au „evaporat" banii Securității.

„ICE Dunărea a fost desfiintata în aprilie 1990. Conturile și activele au rămas la BRCE (viitoarea Bancorex). Banii din TN-uri (conturi tranzitorii, conform lui Mădălin Hodor - n.r.), milioane de dolari, au rămas in TN-uri acolo pana când a trecut pericolul apoi au început să fie aduși usor-usor înapoi prin Bancorex. Și introduși în circuitul bancar intern. Apoi au fost distribuiți către politicieni, securiștii rămași in servicii, oameni de afaceri prietenoși cu puterea, magistrați, polițiști, funcționari. 4.800 de persoane au primit ‘împrumuturi' de la Bancorex. Când Bancorex a dat faliment ‘creditele neperformante' generaseră o pierdere de aprox. 2,4 miliarde. Practic, banii ICE Dunărea recuperați prin Bancorex și dati către toată lumea (căutați numele și veți vedea că a fost efectiv Toată Lumea) au fost declarați ‘pierduți'. 2,4 miliarde de dolari, aprox. 10% din PIB-ul României la data respectivă, au fost trecuți la datoria publică. Pe care o plătim și astăzi cu toții. Asta în vreme ce populația era bombardată cu povesti despre ‘conturile lui Ceauşescu' și aștepta cu sufletul la gură să se recupereze banii din Congo sau Libia. Unii mai așteaptă și astăzi", scrie istoricul.

Mădălin Hodor explică de ce nu a fost anchetat cum se cuvine jaful de la Bancorex. „Să nu credeți că nu se știe. Toți știu. De ce nu se fac anchete și nu se recuperează? Pentru ca toți au primit bani din banii respectivi și din banii care au fost făcuți ulterior cu banii respectivi. Asta este, de fapt, sursa corupției în România. Asta este adevarata Omerta (n.r. - legea tăcerii). Dincolo de orice partid, dincolo de orice guvern, dincolo de orice presedinte. Dincolo de orice stat. Mai puternică a fost și mai puternică va fi. Unii s-au îmbogățit din banii munciți de 23 de milioane înainte de 1989. Și s-au mai îmbogățit încă o dată și după 1990. Și, normal că astăzi își protejează averile și privilegiile. Și îi plătim noi și îi vor plăti copiii noștri. Restul este doar gargară", conchide istoricul Mădălin Hodor.

Mădălin Hodor arată că ICE Dunărea era organizată pe servicii, ca orice unitate a Securitatii.

„UM 0107 avea 6 astfel de servicii, fiecare serviciu corespunzând unei ramuri a economiei naționale.În anul 1985 organigrama ICE Dunărea arata cam asa:

Serv. 1 (MICM, vagoane, tractoare, autoutilitare etc)

Arcom
Autosport
UniversalTractor
Mecanoexport
Uzineexport
C.N.A
Tehnoimport
Romagrimex
Romconsult

Serv. 2 (MIMUEE, mașini-unelte, motoare electrice, aparataj electr., diamante sintetice, frigidere, televizoare)

Electroexport
Electronum
MasiniExportImport
Centr. Mas. Textile
ICECoop

Serv. 3 (MICh, îngrășăminte, PVC, azotat de amoniu)

Chiminport
Danubiana

Serv. 4 (MIM, tablă, blocuri de aluminiu, oțel, armament)

Metalimport
Terra
Romtehnica

Serv. 5 (MIU, confecții, tricotaje, articole casnice, marochinărie, sticlărie)

Arpimex
Confex
Romanoexport
Romsit
Dunărea (a nu se confunda cu unitatea mare, diamante industriale)

Serv. 6 (MILMC, cherestea, mobila, ciment, hartie)

Tehnoforest
Exportam
Vitrocim
Ielexim.

„Fiecare serviciu din ICE Dunărea avea un off-shore prin care își desfasura activitățile comerciale. Contractele se făceau direct sau prin firmele off-shore create special. Valuta se muta prin conturi tranzitorii (numite TN). Majoritatea acestor conturi erau create prin BRCE (care va deveni după 1990 Bancorex)", a mai arătat istoricul.