Cum ar putea UE să combine pașapoartele de carbon, ID-ul digital și creditul social pentru fiecare produs de pe piață

Uniunea Europeană merge până la capăt cu planurile sale de a introduce ID-uri digitale în toate industriile. Legarea unei forme de identificare digitală de toate produsele ar face ca introducerea scorurilor de credit social de carbon să fie mai ușor de implementat.

Conceptul de "pașapoarte de carbon", propus ca măsură de combatere a schimbărilor climatice, a stârnit, de ceva vreme, îngrijorări semnificative în ceea ce privește libertățile civile. Aceste pașapoarte sunt concepute pentru a urmări amprenta de carbon a unei persoane, inclusiv călătoriile, consumul de energie și alegerile privind stilul de viață. Deși intenția lor este de a încuraja comportamentele ecologice, ele reprezintă o amenințare substanțială la adresa vieții private, permițând monitorizarea continuă a activităților personale.

Această intruziune în viața privată nu este singura problemă; pașapoartele de carbon ar putea conduce la practici discriminatorii. Persoanele cu venituri mici, care au adesea acces limitat la alternative ecologice, ar putea fi penalizate în mod nedrept. Acest sistem riscă să exacerbeze inegalitățile sociale, afectându-i în mod disproporționat pe cei mai puțin echipați financiar pentru a face alegeri ecologice.

În plus, pașapoartele de carbon ar putea restricționa circulația și autonomia personală. Limitarea călătoriilor sau a anumitor activități în funcție de consumul de carbon ar putea crea o situație în care doar cei bogați, care își pot permite compensații de carbon sau opțiuni durabile, își păstrează libertatea. Acest scenariu conturează o imagine tulburătoare a faptului că responsabilitatea față de mediu este accesibilă doar celor cu mijloace financiare.

O altă preocupare este centralizarea puterii în mâinile entităților care controlează datele privind carbonul. Această centralizare ar putea duce la o pantă alunecoasă în care instrumentele concepute pentru controlul climei să evolueze în instrumente de supraveghere și control mai opresiv. Echilibrul dintre abordarea preocupărilor legate de mediu și menținerea libertăților civile este delicat și crucial.

În cadrul eforturilor de a obține pașapoarte de carbon, se promovează o nouă idee - legarea unei forme de identificare digitală de toate produsele. Aceasta face ca introducerea scorurilor de credit social de carbon să fie mai ușor de implementat. Uniunea Europeană merge în profunzime cu planurile sale de a introduce ID-uri digitale (în acest caz, "pașapoarte digitale pentru produse, DDP") în toate industriile. DDP-urile se referă în special la îmbrăcăminte, accesorii și electronice.

Mărcile încep acum să lucreze la integrarea tehnologiei - despre care Comisia Europeană spune că este necesară pentru binele mai mare al cetățenilor, cum ar fi îndeplinirea "obiectivelor de sustenabilitate" - așa-numita afacere verde, emisiile de carbon, toate lucrurile - și apoi mai este vorba despre accesul la servicii și plata fără contact.

Criticii, pe de altă parte, spun că este pur și simplu o altă modalitate de a abuza de consumatori prin colectarea și mai multor date ale acestora. Temerile oponenților par să se bazeze pe fapte solide, deoarece unele dintre datele colectate datorită sistemului propus de UE vor face profilul oamenilor în funcție de comportamentul, preferințele și chiar de valoarea "profilului de revânzare" al acestora.

Termenul limită menționat este încă din 2026 - acesta este momentul în care mărcile ar trebui să încorporeze pașapoartele digitale în produsele lor. Și, nu vă așteptați la nicio rezistență din partea mărcilor. Rapoartele spun că acestea lucrează din greu pentru a respecta termenul limită de a îndeplini ceea ce Comisia Europeană numește "utilizări în lumea reală pentru identitățile digitale". Din partea industriei modei, va fi nevoie să informeze UE - nu mai în mod voluntar - cu privire la modul în care fabrică articolele, își organizează lanțurile de aprovizionare și materialele utilizate.

Ei bine, nu vă așteptați ca mărcile să implementeze tehnologia doar pentru a face UE să se simtă bine în pielea ei. "Mărcile care testează în prezent tehnologia își dau seama cum să colecteze date despre clienți și să adauge avantaje dincolo de punctul de cumpărare", scrie Vogue Business. Deja încearcă să facă un pas mai mult decât să lege articolele fizice de identitatea digitală - așa cum se întâmplă cu QR și NFC - și să îndeplinească obiectivele UE companii precum Balenciaga, RealReal și Boss, se menționează în articol.

Și, spre deosebire de acea "tehnologie veche", care era acolo mai ales pentru a facilita și proteja tranzacțiile, producătorii și clienții, directorul executiv al Mojito, Raakhee Miller, a avut această opinie interesantă despre ceea ce se numește metoda viitoare, "physical first": "nu numai că sporește valoarea produsului", a spus Miller, "ci și aprofundează implicarea consumatorului".

Așadar, cât de profund dorește UE - și mărcile care îi urmează diktatului său - să "implice" clienții, în afară de faptul că oamenii dau bani pentru un produs pe care îl cumpără? Aici intră în joc ceea ce este, în esență, recoltarea și extragerea de date, chiar dacă este explicat în termeni fanteziste (și, în mod nesurprinzător, la fel de lipsite de sens), cum ar fi "bunuri phygitale" și "abordare metaversală".

Dar, ca să spunem așa, dovada este în salata de cuvinte: scopul este de a avea servicii și cazuri de utilizare "mai ancorate în nevoile clienților". Și, în mod clar, pentru a ști care sunt aceste nevoi, trebuie mai întâi să cunoaștem mai bine clientul. Adică, dincolo de ceea ce clientul se simte confortabil să împărtășească în prezent cu conglomeratele multinaționale.

Nu atât de repede, spune UE, iar oameni precum vicepreședintele pentru parteneriate al Vestiaire Collective, Laura Escure, explică acest lucru prin nu mai puțin ceea ce ar putea părea multora că, practic, pune la îndoială capacitățile cognitive ale clienților. "Barierele din jurul Web3 nu îi ajutau pe consumatori să se gândească în profunzime la lux", este citată Escure. Și știați că, dacă dați mulți bani pe un produs de lux, există o întreagă "poveste" în spatele acestuia - în afară de cea din extrasul de cont? Așa vrea Romain Carrere, directorul general al Aura Blockchain Consortium, să vă gândiți la această situație.

"Credem într-un viitor în care fiecare client se simte conectat la povestea din spatele produselor sale, iar DPP este cheia pentru a debloca această narațiune. Nu este doar un pașaport digital, ci o călătorie de încredere și împuternicire pentru fiecare consumator", a declarat Carrere. Dar, în principal, se pare că este vorba despre o poveste. Există pentru a se împuternici pe sine și pe cei aflați în poziții de putere, mai degrabă decât pe client.

Revenind la birocrația UE, propunerile privind pașaportul digital al produselor au văzut lumina zilei pentru prima dată în primăvara anului 2022, firește, ca mecanisme de îmbunătățire a "sustenabilității" legate de produse, iar aproximativ un an mai târziu, acesta a fost prezentat oficial pe site-ul Comisiei Europene ca o modalitate de a împărtăși informații cheie despre un produs.

Informațiile ar urma să fie partajate "între toți actorii economici relevanți", se spunea într-un comunicat de presă din mai 2023. Lucrurile se întâmplă în acest spațiu în cadrul propunerii de regulament privind proiectarea ecologică pentru produse durabile (ESPR).

UE susține că obiectivele sale sunt de a stimula ceea ce numește economia circulară, eficiența materială și energetică și de a prelungi durata de viață a produselor, precum și modul în care sunt gestionate în cele din urmă deșeurile provenite de la aceste produse.

Blocul declară, de asemenea, unele ambiții mărețe în acest sens - cum ar fi crearea de noi oportunități de afaceri - "pe baza unui acces îmbunătățit la date", însă. Și nici UE nu este mai presus de a-i desconsidera pe consumatori, în timp ce, în același timp, depune eforturi pentru a ridica nivelul de date sustrase de la aceștia. Sistemul DDP, spune Comisia, va "ajuta consumatorii să facă alegeri durabile". Și, deocamdată - "va permite autorităților să verifice respectarea obligațiilor legale".