Cum este „otrăvit" cu un gaz cancerigen aerul din şcolile din România. Avertismentul cercetătorilor de la "Babeş-Bolyai"

Statul român pune la bătaie 280 de milioane de euro pentru creşterea eficienţei energetice a sute de şcoli şi grădiniţe din România, transformându-le astfel în potenţiale surse de poluare cu radon - un periculos gaz cancerigen - atrage atenţia cercetătoarea Alexandra Cucoş, de la Universitatea Babeş-Bolyai (UBB) Cluj.

„Există pericolul ca circa jumătate din şcolile şi grădiniţele din România să devină periculoase pentru copii, din cauza poluării cu radon, un gaz radioactiv cancerigen extrem de nociv pentru sănătate", a declarat pentru „Adevărul" Alexandra Cucoş, cercetător ştiinţific gradul I şi coordonatorul Laboratorului de încercări Radon „Constantin Cosma" - LiRaCC, de la Facultatea de Ştiinţa şi Ingineria Mediului din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai (UBB).

Astfel, conform măsurătorilor realizate de cercetătorii clujeni, 20% dintre şcolile analizate din România, dintr-un eşantion de peste 400 de clădiri, concentraţia de radon (un gaz natural puternic cancerigen, rezultat din descompunerea lentă a uraniului din scoarţa terestră) a depăşit valoarea limită, adică 300 Bq/m3, valoare prag reglementată de legislaţia românească şi cea europeană.

„Conform cercetărilor internaţionale, o astfel de expunere echivalează pentru sănătate fie cu realizarea a 150 de radiografii pulmonare pe an, ceea ce este enorm, fie cu fumatul a 16 ţigări pe zi", precizează Alexandra Cucoş. Deşi măsurătorile au fost realizate mai ales în Transilvania şi Banat - 400 de şcoli/grădiniţe, cercetătorii au indicii că situaţia este similară în toată România, deoarece din punct de vedere geologic situaţia este asemănătoare.

Cercetătorii de la UBB au ajuns la rezultate similare şi după măsurarea nivelului de radon în 7.000 de locuinţe din România. Faptul că analizele clujenilor sunt corecte este certificat şi de faptul că acestea au fost incluse pe pagina de web a Comisiei Europene în care este prezentată harta expunerii la radon în ţările din Uniune.

„Situaţia din restul României poate fi chiar mai gravă, din cauza aspectelor constructive specifice şi a lipsei existenţei unei fundaţii solide în majoritatea şcolilor, care poate să intervină în atenuarea acumulării radonului din sol în aerul interior" susţine cercetător ştiinţific gradul III în cadrul UBB, Bety Burghele. Radonul se infiltrează în clădiri din sol. Anveloparea şi montarea unor geamuri termopan împiedică aerisirea naturală, astfel că se ajunge la creşterea concentraţiei de gaze nocive din locuinţă, dacă nu se iau măsuri.

Situaţia este pe cale să se înrăutăţească, având în vedere programul de creştere a eficienţei energetice a şcolilor şi grădiniţelor pe care Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor l-a lansat în dezbatere publică, pentru a doua oară, în 1 iulie, fără a ţine cont de observaţiile făcute de peste un an de zile de Comisia Naţională pentru Controlul Activităţilor Nucleare (CNCAN), dar şi de Universitatea Babeş-Bolyai. Practic, se vor pune la bătaie 1,4 miliarde de lei (circa 280 de milioane de euro) pentru lucrări de anvelopare şi de montare de tâmplărie termopan pentru sute de clădiri folosite în învăţământ din întreaga ţară.

„Din cercetările noastre a rezultat că în momentul în care o clădire este reabilitată termic, nivelul de concetraţie a radonului în medie se dublează. Astfel, dacă acum în 20% dintre clădirile care găzduiesc şcoli şi grădiniţe se depăşeşte nivelul admis de radon, şansele sunt ca acest procent să se dubleze şi chiar să ajungă la circa 50% după reabilitarea energetică vizată de programul derulat de Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor", explică Alexandra Cucoş.

Universitatea Babeş-Bolyai şi Coaliţia pentru Radon (adică Romania Green Building Council; Asociaţia Auditorilor Energetici pentru Clădiri din România; Societatea Auditorilor şi Managerilor Energetici din Romania; Asociaţia pentru promovarea eficienţei în clădiri şi Laboratorul pentru încercări „Radon Expert" din Miercurea Ciuc) au tras mai multe semnale de alarmă asupra riscului de poluare cu radon şi au cerut Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor transpunerea în Ghidul de finanţare privind reabilitarea termică a şcolilor şi grădiniţelor a cerinţelor cu privire la reducerea concentraţiei de radon, însă fără succes.

Soluţia ar fi fost următoarea: „În momentul în care se face certificatul energetic al fiecărei clădiri care urmează să beneficieze de finanţarea prin programul de reabilitare, ar trebui făcute şi măsurători de screening privind concentraţia de Radon din incintă. Acolo unde se ajunge la o concentraţie de radon de minimum 200 Bq/m3 ar trebui luate măsuri, doarece după reabilitare sunt şanse mari să se depăşească limita admisă 300 Bq/m3", explică Alexandra Cucoş.

Un astfel de plan de măsuri are costuri reduse, comparativ cu lucrările de eficientizare energetică, spun cele două cercetătoare (Alexandra Cucoş şi Bety Burghele), şi este uşor de implementat:

„Problema cu majoritatea şcolilor şi grădiniţelor din România este că sunt găzduite de clădiri vechi, care nu au fost construite cu placă de beton la bază, care ar constitui o primă barieră împotriva infiltrării radonului, un gaz care ajunge în clădiri din sol. În funcţie de concentraţia de radon, care indică categoria de risc, soluţiile ar fi de la aplicarea unei plăci de beton, dublarea acesteia cu o membrană anti-radon, până la instalarea unui sistem de dren a aerului sub placa de beton. Orice soluţie ar fi necesară, implementarea acestea odată cu lucrările de reabilitare ar reduce substanţial costurile".

De asemenea, instituţiile amintite au cerut ajutorul Ministerului Sănătăţii, care are prerogative în ceea ce priveşte aprobarea Planului naţional de acţiune la Radon (PNAR). Un răspuns din partea Ministerului nu a venit încă. Costurile pentru asigurarea protecţiei la radon a unei şcoli diferă în funcţie de multe elemente. Pentru un liceu din Cluj-Napoca s-au plătit circa 7.000 de euro, suma în care au fost incluse măsurătorile şi implementarea soluţiilor. În 1 iulie 2021, Administraţia Fondului de Mediu (AFM) a publicat spre dezbatere publică Ghidului de finanţare pe baza căruia se vor cheltui cele 1,4 miliarde de lei pentru creşterea eficienţei energetice a şcolilor şi grădiniţelor din România.

„În ciuda tuturor sesizărilor noastre, dar şi a solicitărilor instituţiilor abilitate în domeniu, transmise şi în cadrul întâlnirilor cu Ministrul Mediului, Barna Tanczos, dar şi cu conducerea Administraţiei Fondului de Mediu, Ştefan Toga, AFM nu a introdus în Ghid şi prevederile privind protecţia la poluarea cu radon", susţine Cucoş. Aceasta în contextul în care România are obligaţia să transpună şi să implementeze o Directivă Europeană care prevede protecţia la radon în clădirile publice şi corelarea cu Programele de eficienţă energetică şi de calitate a aerului interior, precizează cercetătoarea clujeană.

„Nu înţelegem de ce nu se doreşte a se rezolva această problemă a radonului, o dată cu reabilitarea energetică a şcolilor şi grădiniţelor. Se va ajunge, dacă nu se acceptă aceste prevederi, să se cheltuiască, peste un an sau mai mult, alţi bani în acest scop. De ce să nu se facă acum şi să se integreze, dacă şcolile tot vor intra în reabilitare. Până la urmă, România va fi obligată să facă aceste lucrări, există pericolul de Infringement dacă nu punem în aplicare Directiva Europeană referitoare la radon, dar până atunci copiii noştri vor continua să înveţe în medii toxice, iar daunele asupra sănătăţii lor sunt incomensurabile", concluzionează Alexandra Cucoş.

În data de 10 iulie se finalizează termenul în care proiectul a fost suspus dezbaterii publice şi proiectul va putea intra în vigoare fără solicitările specialiştilor cu privire la radon. Ştefan Toga, directorul Administraţiei Fondului de Mediu (AFM), instituţia din Ministerul Mediul care trebuie să implementeze programul de reabilitare termică a şcolilor şi grădiniţelor, a precizat pentru „Adevărul":

„Am avut cel puţin 8 discuţii pe tema radonului, inclusiv cu domul ministru. Din păcate, sunt două reglementări care ne împiedică să introducem aceste măsuri: 1. Noi putem acorda prin acest program finanţare doar pentru investiţii care reduc consumul de energie electrică respectiv concentraţia de CO2. Alte tipuri de investiţii nu putem finanţa şi vom fi controlaţi în acest sens. 2. Lipsa legislaţiei cu privire la radon. Termenul de implementare a Directivei Europene privind radonul este 2023 şi de acest lucru se ocupă Ministerul Sănătăţii şi Ministerul Dezvoltării. Ministerul Mediului nu are nicio atribuţie". Toga spune că s-a căutat o „portiţă legislativă" dar nu s-a găsit.

Cercetătorii UBB au măsurat concentraţia de radon la 400 de şcoli şi grădiniţe respectiv la 7.000 de locuinţe. Concluzia: România este una dintre zonele din UE unde se întâlneşte cea mai mare concentraţie de radon în sol. În replică, Alexandra Cucoş susţine că „AFM este în eroare, deoarece aceste măsurători de radon şi iniţierea unor acţiuni pentru reducerea/ protecţia faţă de radon sunt obligatorii în acest moment în România pentru toate clădirile publice cu grad de ocupare ridicat, precum: şcoli, grădiniţe, spitale, cămine, creşe, universităţi, clădiri în cadrul cărora sunt organizate locuri de muncă, sau orice alte clădiri cu acces public sau cu utilizare similară, potrivit normelor în vigoare."

Astfel, termenul de realizare a măsurătorilor în clădirile publice şi cu locuri de muncă, conform HG 526/25.07.2018 privind Planul naţional de acţiune la Radon (PNAR) şi Ordinul preşedintelui CNCAN nr. 185/22.07.2019, este Trimestrul I al anului 2020 pentru măsurare şi realizarea unui plan de acţiune la locuri de muncă, respectiv Trimestrul IV al anului 2020 pentru raportarea la CNCAN şi implementarea unui plan de măsuri, mai arată cercetătoarea clujeană.

Cucoş subliniază că „AFM se află în într-o gravă eroare întrucât, potrivit prevederilor legale mai jos enunţate din HG526/2018, până în 2023 MDRAP trebuie să modifice legislaţia aferentă avizării proiectării clădirilor care să ţină cont de rezultatele măsurătorilor efectuate până la acea dată precum şi soluţiile de remediere pe care specialiştii în Radon le identifică ca fiind sustenabile."