De ce a fost publicat dosarul de informator al lui Băsescu

În octombrie 2014, în contextul alegerilor prezidențiale, Băsescu a intrat într-un joc fatal. Îl va acuza public pe premierul Victor Ponta, candidat la prezidențiale, că a fost ofiţer acoperit al SIE în perioada 1997-2001. Că saltul profesional al lui Ponta de procuror la parchetul unei judecătorii de sector, direct în Parchetul General, are legătură cu acoperirea sa.

Fapt fără precedent, Băsescu a cerut public SIE să facă cunoscută calitatea de ofțer acoperit a lui Ponta. Teodor Meleşcanu, directorul SIE, a trimis Parlamentului o informare din care rezultă că niciun candidat la prezidențiale nu este în prezent ofiţer acoperit. Băsescu a persistat şi a prezentat tot public, o HG din octombrie 2002, cu categorii de informații secrete de stat din domeniul de activitate al SIE, cu o anexă secretă, ulterior abrogată.

Băsescu a prezentat un singur paragraf din anexă, că personalul SIE este secret de stat. În aprilie 2013 hotărârea a fost publicată în Monitor cu acelaşi conținut, dar în anexa desecretizată s-a prevăzut că este secret de stat personalul SIE chiar şi după încetarea, în orice mod, a raporturilor de muncă sau de serviciu. Hotărârea a fost inițiată de şeful SIE şi semnată de Victor Ponta fără să treacă prin CSAT.

Prin insistența sa, Băsescu a lovit în cea mai tare parte a sistemului. În mod cert, SIE a cerut MApN dosarul lui Băsescu. Evidența de personal a SIE, inclusiv a ofițerilor acoperiți, se află la MApN. Dosarul Petrov s-a aflat în arhiva direcției IV de contrainformații a fostei securități, confiscată la revoluție de armată. Băsescu a fost recrutat ca informator în timpul şcolii militare. Acesta este dosarul Petrov. Toate celelalte informații date securității de Băsescu ulterior, ca ofițer de marină sau căpitan de vas, nu contează.

Cornel Ivanciuc