De ce vor de fapt să-l demită pe Guvernatorul Deltei Dunarii și care e legătura cu Scandalul Stufului al lui "Don Paul"

Fără tam-tam, ci mai degraba ca sa se puna batista pe țambal, a fost demis "de facto" Gabriel Teodosie Marinov, guvernatorul Deltei Dunarii. Demisia oficială va fi anuntata in urmatoarele zile. Sursele Ziuanews leagă această demitere de ceea ce presa a numit Scandalul Stufului din Deltă, cele peste 36.000 hectare din Delta Dunarii ale lui "Don Paul", asa cum e numit Paul Stănescu de la PSD, baronul de Olt.

Oficial, mandatul guvernatorului Administrației Rezervației Biosferei Delta Dunării (ARBDD), Teodosie Marinov, impus de PSD, se apropie de sfârșit, mai ales după ce a intrat în dizgrația ministrului PNL al Mediului, Apelor și Pădurilor. Mircea Fechet i-a cerut săptămâna aceasta lui Teodosie Marinov să-și înainteze demisia chipurile pentru a aplana mai multe scandaluri în care este implicat, inclusiv cel al stufului.

Însă guvernatorul Deltei Dunării a refuzat să-și dea demisia, fapt pentru care, în această săptămână, ministrul Mediului va cere premierului Marcel Ciolacu să-l demită. Trebuie precizat că Teodor Marinov este omul susținut și promovat de baronul PSD de Tulcea, Horia Teodorescu, fiind cel care anul acesta a încăierat PSD și UDMR în scandalul Bâstroe.

Potrivit informațiilor noastre, Mircea Fechet vrea să-l impună în locul lui Teodosie Marinov pe, atenție, Paul Cononov, cel care a mai fost pe această funcție pe vremea Alinaței DA. Despre Paul Cononov se știe că este un politician liberal școlit la propria firmă de gunoaie, dar remarcat ca informator al Securității sub numele de "Răzvan".

"Distrugerea sistematică a deltei de către clanurile PSD-PNL trebuie să înceteze. Transformarea unor zone umede în pajiști pentru animale și exploatarea excesiva a stufului au repercusiuni deosebit de grave asupra biodiversității și echilibrului ecologic.", anunta cei de la Partidul Verde. Si au dreptate.

Paul Stănescu, baronul PSD din județul Olt, a reușit prin interpuși și rude să acapareze zeci de mii de terenuri din Delta Dunării. "Clanul Stănescu" a primit concesiune pe aceste terenuri pe care le exploateaza dupa ce au deturnat legea. Aceasta a fost una din mizele numirii lui Florin Barbu în fruntea Ministerului Agriculturii: familia secretarului general PSD Paul Stănescu, protectorul lui „Busi" - cum e poreclit ministrul -, este acționară la al doilea mare beneficiar de subvenții agricole

Florin Barbu a fost omul de încredere al lui Darius Vâlcov, iar acum face parte din gruparea Paul Stănescu. Presa scrie că ar fi nepotul liderului PSD. Și Adrian Chesnoiu, un fost polițist care a ajuns ministru al Agriculturii în guvernul Cicuă, era tot din Olt, fieful lui Paul Stănescu. El a fost însă trimis în judecată de DNA și a demisionat de la Agricultură.

Publicația Economica arată că, brusc, fermele la care este acționar Alexandru Ștefan Stănescu au ajuns într-un singur an pe poziția a doua și respectiv a patra în clasamentul celor mai mari exploatații agricole din România.

„Stănescu este asociat la Ecologic Danube SRL și Biodelta Resurse SRL din Tulcea, companii care au reușit într-un singur an să urce până pe poziția a doua și respectiv a patra în topul APIA (...) În 2022, Ecologic Danube S.R.L și Biodelta Resurse S.R.L nu erau printre primii zece exploatatori de terenuri arabile", scrie Economica, estimând că cele două firme exploatează circa 40.000 de hectare.

„Potrivit unei informări a Administraţiei Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării (RBDD) remisă la solicitarea Agerpres, în anul 2020 Ecologic Danube S.R.L. a concesionat în zonele Şontea-Fortuna, Holbina-Dranov şi Gorgova-Uzlina cea mai mare suprafaţă, respectiv 15.908 hectare de stuf în zonele Şontea-Fortuna, Holbina-Dranov şi Gorgova-Uzlina.

De asemenea, cele mai multe contracte, respectiv cinci, au fost semnate cu societatea Biodelta Resurse SRL şi vizează o suprafaţă totală de 14.486 de hectare în zonele Matiţa-Merhei, Magearu, Roşu-Puiu-Împuţita, cordonul litoral al Mării Negre şi Erenciuc.

Potrivit termene.ro, Ecologic Danube este deținută de trei persoane fizice, dintre care și Stănescu Ștefan Alexandru, din Vișina, Olt (16,7%). Ceilalți asociați la Ecologic Danube S.R.L sunt Nicu Anagnoste (45,6%) și Ionuț Aldesi (1,4%). Restul părților sociale aparțin Restart Premium SRL (28,9%), MB Alenka Building SRL (3,6%), TTC Bio Resurse SRL, Leverage Project SRL (1,45%) și Filoxenia MSP SRL.

Restart Premium S.R.L. este controlată în totalitate de antreprenoarea Iscru Marinela", mai arată Economica.

Florin Barbu a fost director în Primăria Slatina pe vremea când instituția era condusă de Darius Vâlcov. În 2014, a ajuns, cu susținerea PSD, la conducerea Agenției Naționale de Îmbunătățiri Funciare. La acel moment, protectorul său politic, Vâlcov, era ministru de Finanțe. Florin Barbu și-a menținut funcția la ANIF până în 2020.

În 2021, 60m.ro susținea că ex-șeful ANIF și-ar fi ascuns averea pe numele părinților. În 2018, aceștia ar fi cumpărat șapte terenuri lângă comuna Milcov, din Olt, deși ambii sunt pensionari.

"ANIF a cheltuit 500 milioane euro, iar pe canalele de irigaţii nu a curs nicio picătură de apă", afirma, în 2019, fostul premier Ludovic Orban despre activitatea lui „Busi" la această agenție.

Deși stuful de înaltă calitate din Delta Dunării e un produs valoros pentru export, folosirea lui, industrială și tradițională, este în declin. În prezent, zone uriașe de stuf de calitate redusă nu sunt recoltate, iar pădurile de stuf bătrân amenință stabilitatea ecologică a Deltei. Mai exact, stuful care ajunge în apă și putrezește duce la înmulțirea algelor și la scăderea oxigenului din apă. Astfel că mulți pești mor, la fel și o parte din vegetație.

În trecut, recoltarea stufului se făcea între 15 noiembrie și 15 martie, atunci când începea cuibăritul păsărilor, iar lacurile înghețau. Oamenii plecau pe lacurile înghețate înainte de răsăritul soarelui și foloseau stuful ca material de construcții, combustibil sau furaj. Dar liderii comuniști au descoperit adevărata valoare a stufului- materie primă pentru hârtie și celuloză. Finalizarea celulozei se făcea la Combinatul de la Chișcani, iar cercetarea se făcea la stațiunea stuficolă de la Maliuc. Ambele instituții s-au închis după Revoluție.

La începutul anului 2022, interesul firmelor pentru recoltatul stufului din Deltă era în creștere. Cinci companii private au concesionat pentru 25 de ani activitatea de recoltat, iar suprafaţa totală de pe care pot strânge stuful e de peste 33.000 de hectare. Dar cele mai vechi contracte de concesiune au fost semnate în anul 2018 şi vizau aproape 15 mii de hectare. Celelalte contracte au fost semnate în anul 2020, iar cea mai mare suprafaţă era de aproape 16 mii de hectare. Cu toate acestea, datele arată că un procent de sub 10% din stuful din deltă este recoltat anual.

În această vară, Ministerul Agriculturii a început demersurile pentru o nouă subvenție pentru recoltarea stufului din Deltă. Mai exact, instituția vrea să schimbe categoria de folosinţă a unor terenuri din Deltă pentru a se putea acorda noua subvenție celor care au concesionat terenuri de pe care pot recolta stuf. Mai exact, potrivit guvernatorului deltei, Gabriel Marinov, suprafeţele stuficole din Deltă sunt incluse în categoria „ape, bălţi", iar ele trebuie aduse în categoria „terenuri mlăştinoase".

Marinov spune că legiferarea noţiunii de paludicultură este necesară în vederea subvenţionării activităţii de recoltat stuf, resursă foarte puţin exploatată în momentul de faţă.

„Prin introducerea paludiculturii în rândul activităţilor enumerate de ordonanţa nr. 34 din 2013, practic această activitate devine subvenţionabilă, ceea ce e un lucru bun. De ce? Pentru că resursa stuficolă din Delta Dunării este o resursă vegetală regenerabilă foarte mult subexploatată. (...) Poate fi un foarte bun început pentru reconvertirea amenajărilor agricole în amenajări stuficole, pentru că recoltarea stufului şi cultivarea lui pot deveni mai rentabile decât activităţile agricole desfăşurate azi în marile poldere agricole. Gândiţi-vă că avem aproape 40.000 de hectare de amenajări agricole, în care culturile respective au nevoie de tot felul de substanţe. Stuful nu are nevoie de nicio substanţă naturală ca să crească. Astfel, activitatea agricolă de paludicultură devine mult mai rentabilă. "

Noua subvenţie pentru recoltarea stufului din Deltă a fost anunțată anul trecut de autorităţile naţionale, valoarea acesteia urmând să fie de 20 de euro pe hectar.

Cu o suprafață de peste 5.400 de kilometri pătrați, Delta Dunării este cunoscută drept una dintre cele mai întinse zone compacte de stufăriş din lume. Stuful este un important filtru natural pentru apa contaminată, pentru intrarea poluanţilor în Marea Neagră, dar şi habitatul principal pentru numeroase specii de păsări, mamifere şi peşti.

O lege adoptată anul acesta în Parlament a transformat Delta Dunării în pajişte, arată o investigație jurnlistică, în spatele „modificărilor bizare" fiind o miză de zeci de milioane de euro. Printre beneficiari este și fiul lui Paul Stănescu.

O lege anul acesta în Parlament a transformat Delta Dunării în pajişte, arată o investigație jurnlistică, în spatele „modificărilor bizare" fiind o miză de zeci de milioane de euro. Printre beneficiari este și fiul Paul Stănescu, numărul doi din PSD.

O anchetă „România, te iubesc!" de la PRO TV, arată modul cum prin modificări legislative care par croite special ajung să beneficieze de fonduri de la stat persoane apropiate de factori politici din zona Puterii.

„Paradisul din Deltă s-a transformat într-un câmp de luptă între politicieni puternici, oameni de afaceri importanţi şi instituţii ale statului. Bătălia se dă pe terenuri şi cine le contrează. Miza ajunge la sute de milioane de euro, afaceri cu ramificaţii în birourile din ministere şi parlament. O lege modificată pe ascuns anul acesta în Parlament a transformat Delta Dunării în pajişte. A doua zi cineva a mers la cadastru şi a schimbat în acte terenurile Deltei din ape în păşuni. Iar prin ordin de ministru al Agriculturii stuful a fost transformat din pix în furaj. În spatele modificărilor bizare se afla o miză de zeci de milioane de euro", arată investigația.

Sursa citată arată cum au fost modificate legi, hotărâri de guvern şi ordine de ministru într-un interval de mai puţin de 6 luni, fără ca, inițial, cineva să-şi dea seama care este miza finală.

„Anul acesta în numele localinicilor din Delta întreaga forţă legislativă şi administrativă a statului român s-a pus în mişcare pentru că în final să beneficieze de pe urma tuturor modificărilor doar două firme în care au intrat Ştefan Alexandrul Stănescu, fiul lui Paul Stănescu, numărul doi în PSD. Şi soţia unui fost consilier de la Ministerul Dezvoltării din timpul mandatului lui Paul Stănescu. Fost consilier ale cărui afaceri din trecut sunt anchetate de DNA", potrivit investigației.

Autorii investigației arată cum din primăvară recoltarea stufului a fost trecută în categoria activităţilor agricole și a devenit peste noapte eligibilă pentru subvenţii europene date în agricultură pentru pajişti, nu pentru mediu sau deltă, lucru pe care nici specialiștii consultați nu și l-au putut explica.

„În această primăvară au solicitat subvenţii europene pentru 36.000 de hectare în Deltă. Şi ar urma să primească anual aproape 4,5 milioane de euro. Stuful a fost concesionat de la statul român pe o redevenţă de 17 ori mai mică. Deoarece la momentul semnării contractelor, în 2020, nimeni nu se gândea că recoltarea stufului are cum să devină vreodată o activitatea agricolă în urma căreia să şi primeşti bani europeni. În 25 de ani numai din subvenţii miza afacerii depăşeşte 100 de milioane de euro", potrivit PRO TV.

Amendamentul care a dus la calea schimbării legislative privind trasformarea terenului a fost făcut de Florin Barbu, la acea vreme deputat și șef al Comisiei de agricultură, acum ministru al Agriculturii, apropiat de Paul Stănescu. De altfel, Barbu a ajuns ministru cu susținerea aceluiași lider social-democrat, care mai mereu a avut persoane apropiate fie la minister, fie la șefia Comisiei de agricultură din Cameră. Și în prezent președintele Comisiei este Adrian Chesnoiu, propulsat de același lider.

„Firmele din afacerea stufului apar în 2020, același an în care au obținut și concesiunile de la administrația Deltei. Nicu Anagnoste înființează Ecologica Danube, iar Julius Octavian Popa deschide Biodelta Resurse", arată sursa citată. Deși par că nu au legături, firmele au ajuns cu sedii la aceeași adresă din Tulcea. Din 2022, în ambele firme apare și Ștefan Alexandru Stănescu, fiul lui Paul Stănescu.

„Administratorii ambelor firme susțin că aportul lui în afaceri este un soft care monitorizează utilajele pe teren", mai punctează autorii investigației. De asemenea, într-una dintre firme ajunge să intre cu o societate comercială, Marinela Iscru, soția preotului Madalin Iscru, fostul consilier al lui Paul Stanescu, pe vremea când era ministru al Dezvoltării.

Potrivit sursei citate, până în prezent nu a fost făcută nicio plată a banilor europeni, fiind așteptată încă „o semnătură de la București".