De-dolarizarea globală a atins un punct de răscruce. Odata depăsit nu mai exista cale de intoarcere

De-dollarizarea se îndreaptă spre un moment critic din cauza nemulțumirii crescânde la nivel mondial față de "capitalismul de cazinou" al SUA, după cum este definit de analistii politici si economici.

Este un bulgăre de zăpadă gigantic în toată lumea si devine din ce in ce mai important ce se va discuta la summitul BRICS din Africa de Sud, din august. Acesta va fi, probabil, momentul de răscruce, care, odata depasit, nu va mai lasa loc de cale de intoarcere. Un număr din ce în ce mai mare de țări din Sudul Global fac calculele și ajung la concluzia că dolarul american nu este un pariu sigur. Combinația dintre politica agresivă de sancțiuni a SUA și cheltuielile guvernamentale nesăbuite au redus dramatic atractivitatea internațională a dolarului verde.

Modelele din ultimele două decenii arată faptul că o națiune capitalistă productivă este bogată în mărfuri si are o monedă respectată la nivel internațional pentru că oamenii vor ști că se bazează pe fapte, pe proveniență reală, pe bogăție reală. Acest lucru este contrar sistemului pe care îl avem acum, de "capitalism de cazinou". Sunt contracte futures, sunt pariuri, sunt supoziții. Poate ieși bine sau rău. Dacă pierzi, pierzi totul. Casa câștigă întotdeauna, în mare parte, pentru că ea este cea care tipărește moneda. Nu este susținută de nimic, la propriu, de o țară care datorează acum 30 de trilioane de dolari în datorie națională și nu va putea niciodată să o ramburseze.

Pentru a înrăutăți și mai mult situația, creșterile agresive ale dobânzilor de către Rezerva Federală a SUA au făcut ca împrumuturile în dolari să fie scumpe pentru aproape toată lumea din lume. Înainte de mișcarea Fed, Kristalina Georgieva, director general al Fondului Monetar Internațional, a avertizat în ianuarie 2022 că majorarea ratelor dobânzilor de către SUA s-ar putea întoarce împotriva economiei globale și în special împotriva țărilor cu niveluri mai ridicate de datorii denominate în dolari. Actuala criză bancară din SUA amenință să destabilizeze și mai mult piețele financiare internaționale. Nicio țară din lume nu vrea să "răcească" atunci când economia SUA "strănută", în timp ce amintirile crizei financiare din 2008 persistă.

În ianuarie 2023, BRICS - un acronim pentru Brazilia, Rusia, India, China și Africa de Sud - a făcut senzație anunțând că ar putea explora în curând posibilitatea de a-și crea propria monedă pentru a ocoli dolarul american. Ideea a fost articulată pe ambele maluri ale Atlanticului. Președintele Braziliei, Luiz Inacio Lula da Silva, a discutat problema unei monede comune pentru BRICS și țările din Mercosur, un bloc comercial sud-american, în timpul întâlnirii sale cu omologul său argentinian Alberto Fernandez.

"De ce nu poate o instituție precum banca BRICS să aibă o monedă pentru a finanța relațiile comerciale dintre Brazilia și China, dintre Brazilia și toate celelalte țări BRICS? Cine a decis ca dolarul să fie moneda comercială după ce s-a încheiat paritatea aurului?". a declarat Lula în timpul unei vizite din aprilie la Noua Bancă de Dezvoltare cu sediul la Shanghai.

Formarea și dezvoltarea a trei organizații, și anume BRICS, Organizația de Cooperare de la Shanghai (SCO) și Uniunea Economică Eurasiatică, a predeterminat sfârșitul ordinii mondiale centrate pe dolar. Membrii BRICS discută în prezent despre proiectarea unei monede alternative; discuții similare au loc în cadrul Uniunii Economice Eurasiatice; acestea ar trebui să înceapă să se coordoneze, iar apoi acest lucru se va răsfrânge asupra SCO.

Tendința a cuprins deja si Asociația Națiunilor din Asia de Sud-Est (ASEAN). La 28 martie, miniștrii de finanțe și guvernatorii băncilor centrale din ASEAN au organizat o reuniune în Indonezia pentru a discuta despre modul în care se poate trece la decontări în monede locale prin consolidarea în continuare a unui sistem de plăți digitale transfrontaliere ASEAN. Inițial, acordul privind astfel de tranzacții a fost încheiat între Indonezia, Malaezia, Singapore, Filipine și Thailanda în noiembrie 2022. Asociația încearcă să reducă dependența nu doar de dolarul american, ci și de euro, yeni și lire sterline în tranzacțiile financiare.

De-dollarizarea a fost discutată timp de decenii. De exemplu, Mihail Khazin, un economist și publicist rus, care a lucrat în cadrul Centrului de lucru pentru reforme economice în timpul guvernului Boris Elțîn în anii 1990, și coautorul său, Andrey Kobyakov, au prezis dispariția dominației dolarului american în urmă cu aproximativ 20 de ani în cartea lor intitulată "Declinul imperiului dolarului și sfârșitul Pax Americana". Deși ideea este în aer de ceva vreme, de ce oare acest fenomen a început abia acum să capete o masă critică?

Observăm dezvoltarea rapidă a BRICS, cu un număr impresionant de 19 țări aflate în prezent pe lista de aderare la organizație. Printre acestea, cei mai puternici candidați sunt Iran, Argentina, Algeria, precum și Emiratele Arabe Unite, Turcia, Egipt, Kazahstan și Indonezia, potrivit analistului geopolitic. Luna trecută, ministrul rus de externe Serghei Lavrov s-a întâlnit cu omologul său bolivian Rogelio Mayta în capitala venezueleană Caracas și au introdus un nou sistem de tranzacții comerciale pentru a renunța la dolarul american și la euro și a trece în schimb la ruble și bolivieni.

Împreună cu Argentina și Chile, Bolivia formează așa-numitul "Triunghi al litiului", care reprezintă mai mult de jumătate din depozitele mondiale de metal alcalin alb-argintiu. Numai salina Salar de Uyuni din Bolivia conține 21 de milioane de tone metrice de litiu, utilizat pe scară largă în bateriile reîncărcabile pentru telefoane mobile, laptopuri, camere digitale și vehicule electrice.

Cel mai important element este apariția petroyuanului. Timp de decenii, țițeiul a fost tranzacționat în dolari americani. Cu toate acestea, petrodolarul ar putea fi detronat în curând: anul trecut, Beijingul a cerut liderilor din Golf să își reglementeze în yuani contractele de gaze și petrol cu China. SUA și China rămân primii doi consumatori de țiței din lume, utilizând 18,7 milioane și, respectiv, 15,4 milioane de barili pe zi. Reglementările energetice în yuani ar putea da o lovitură grea dolarului.