Dezvăluiri din cartea lansată de foștii membri USR: Cum au apărut baronii USR și semianalfabeții vopsiți peste noapte în haine de politician

Mai mulți foști membri din USR vorbesc în volumul „USR - nașterea și patologiile unui partid" despre modul în care formațiunea a eșuat în a ajunge la fel precum partidele tradiționale, cu securizarea puterii interne de la filiale de sat până la centru.

În textul intitulat „Cum am eșuat să devin politician", fostul deputat de Ilfov Cornel Zainea descrie modul în care filialele locale din USR au ajuns să fie stăpânite de baroni, dar și despre cum conducerea de la centru a închis ochii în fața unor abuzuri atâta vreme cât filiala respectivă îi rămâne loială.

„Multe județe fuseseră ţinute aprig în frâu de noii baroni locali. Practic «extinderea» partidului fusese o glumă. Majoritatea județelor fuseseră umplute de rude sau oameni manevrabili, aduşi în partid pentru simplul fapt că reprezentau un vot sigur. Biroul național (din care am făcut şi eu parte vreme de doi ani) a trebuit să medieze aceste conflicte. O mediere reală însă nu a existat. În fiecare conflict, tabăra care a «pupat inelul» stăpânilor ce conduceau partidul a avut câştig de cauză. Jumătatea de partid care avea alte opinii a fost retezată cu bisturiul sancţiunilor. Biroul național (BN), cel ce trebuia să administreze partidul, se ocupa doar cu judecarea de speţe care, de fapt, ar fi fost de arbitraj.

Zainea mai dezvăluie și că, deși în USR exista o comisie de arbitraj, la finalul zilei aceasta era „numită politic" de către aceiași delegați din BN.

„Cu alte cuvinte, dacă BN era Guvernul ţării numită USR, el se comporta exact ca o instanţă de judecată. Dădeau OUG-uri 13 pe bandă rulantă. Dar aveam noi o comisie de arbitraj care ar fi putut să judece, dacă ar fi fost lăsată? Nu. Comisia de arbitraj era numită politic, fix de aceiași delegați care alegeau şi Biroul național.

Mai departe, acesta vorbește și despre „războiul sfânt" dintre membrii care au rămas loiali principiilor lui Nicușor Dan, fondatorul USR, supranumiți „nicușoriști" și a „tehnocraților" care au fost acuzați că au „furat" partidul. Dintre aceștia din urmă Zainea îi amintește pe Dan Barna, Cristian Ghinea, Cătălin Drulă, Claudiu Năsui, Ionuț Moșteanu sau Tudor Pop. Ce a rezultat a fost un război al urii, mai remarcă Zainea, notând că noua conducere i-a marginalizat repede pe nicușoriști și că toate aceste conflicte s-au scurs apoi public, dând astfel eticheta de partid scandalagiu.

„Partidul nu mai era de mult condus prin consens, ci prin majorități. În Biroul național, orice vot controversat era câştigat cu 13 la 12, mereu aceleași 13 voturi. Cei 13 erau simple maşini de vot, care nu aveau conştiinţă proprie și care întotdeauna votau cum dorea șeful. La nivel județean şi apoi local, era fix aceeaşi situaţie", mai semnează fostul deputat USR, care explică că s-a ajuns la această situație de sus în jos: „cine dorea să conducă partidul la nivel înalt trebuia să conducă de la nivelul cel mai de jos, de acolo de unde se alegeau delegații pentru judeţ, care alegeau delegații pentru congres".

Fostul purtător de cuvânt USR Maramureș Anca Goja, unul dintre cei doi coordonatori ai volumului, descrie și ea experiența pe care a avut-o în interiorul partidului, la nivel local, vorbind în special despre procesul în care opoziția internă a fost marginalizată și denigrată. Aceasta scrie în volum că, la începutul anului 2020, când au avut loc alegeri interne pentru desemnarea candidaților la CJ Maramureș și Consiliul Local Baia Mare, cei care doreau să candideze au ținut prezentări în interiorul organizației. Goja dezvăluie că cele mai bune viziuni nu au contat întrucât prezentările au fost doar „de ochii lumii", iar în final s-au votat cu liste.

„Liste secrete, prin care erau favorizați anumiți candidaţi şi prin care li se tăiau şansele altora. Aşa se face că cei care au avut cele mai elaborate şi complexe programe de candidatură s-au situat, în urma votului, pe locuri neeligibile", mai afirmă fostul purtător de cuvânt. Aceasta notează că, la finalul alegerilor interne, a acuzat procedura de vot incorect și imoral, însă cei implicați au „negat vehement" existența listelor, cu toate că „circulau fotografii cu alegătorii care votau cu ochii în telefon".

O altă dezamăgire a autoarei privind USR se referă la o parte a candidaților de la alegerile locale, în special cei care au candidat din mediul rural.

„Ocupându-mă de comunicare, am stat de vorbă cu mulţi dintre ei, le-am văzut prezentările, programele electorale. Sunt foarte mulţi semianalfabeţi printre cei care au candidat la locale, oameni incapabili să scrie o frază fără greşeli grave. Oameni care au candidat la funcţia de primar de comună şi care nu au fost în stare să scrie singuri un program electoral în 7 puncte", a mai relatat fostul membru USR.

Greșeala evidențiată de către Goja a fost că extinderea partidului „s-a făcut pe repede înainte" și că în formațiune au apărut numeroase persoane care „nu au nimic de-a face cu ceea ce s-a numit «spiritul USR»".