Guvernul Ciolacu exportă de fapt cereale ucrainene. Fermierii acuză că sunt trecute în acte ca exporturi agricole românești

Datele Institutului Național de Statistică arată că România a exportat mai multe cereale decât a produs. Reprezentanții fermierilor români spun că milioanele de tone în plus reprezintă, de fapt, importurile din Ucraina, trecute ca și exporturi românești. Prelungirea acordului de liber schimb cu Ucraina până în 2025, care se pregătește zilele acestea, va însemna dispariția agriculturii românești, în condițiile în care deja marea majoritate a agricultorilor au fost executați silit.

România a exportat în 2023 mai multe cereale și a încasat mai puțini bani, din cauza prețurilor extrem de scăzute la cereale. Potrivit datelor Institutului Național de Statistică, publicate de economica.net, traderii au exportat anul trecut 8,1 milioane de tone de grâu, în valoare de peste 2 miliarde de euro, cu 43% mai mult cantitativ și cu 4,5% în plus valoric față de 2022 și 5,3 milioane de tone de porumb, în valoare de 1,5 miliarde de euro, cu 3,6% în minus cantitativ și 16,2% valoric față de anul anterior.

"Am exportat ce am importat de la ucraineni. Noi am recoltat cam 7,5 milioane de tone de grâu și am consumat la intern în jur de 2,5 milioane de tone. Ceea ce înseamnă că 3,1 milioane de tone exportate de România au reprezentat importuri din Ucraina. La porumb, producția proprie a fost cam 9 milioane de tone, iar consumul în zootehnie este de 3,5 milioane de tone, în condițiile în care o producție normală ar fi trebuit să fie de peste 15 milioane de tone, însă în zona de Sud a țării, unde sunt cele mai mari suprafețe, multe au fost calamitate 100%.

Dacă am exportat 5,3 milioane de tone, având în vedere că mai avem în depozite aproximativ 4 milioane de tone, înseamnă că am exportat vreo 4 milioane de tone de porumb din Ucraina", ne-a declarat Laurențiu Baciu, președintele Ligii Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR). Problema cu raportările pe export este că țara noastră transmite date către Comisia Europeană din care reiese faptul că fermierii români nu au probleme, că nu au fost nici calamități de secetă, nici falimentați de importurile din Ucraina.

În afară de banii pe subvenții, veniți de la APIA, fermierii nu au primit nimic. Acum așteaptă suta de euro la hectar promisă de Guvern, dar și aia va veni prin iunie, înainte de alegeri.

"Eventual, o să folosim banii să ne luăm costume și să mergem frumos îmbrăcați la vot, că atunci este prea târziu pentru lucrări de primăvară și pentru plata datoriilor. Fermierii sunt tot mai disperați. Fiecare caută soluții să poată să se descurce în ideea că va fi un an normal și poate vor recupera din pierderi. Rămân însă tot mai puțini, pentru că băcile și creditorii au pus sechestre pe utilaje și pe ferme.

În plus, mai sunt agricultori care își vând de bună voie tractoarele, bucăți din pământ, ca să scape de datorii, sunt pline site-urile de profil cu astfel de anunțuri, pentru că au venit scadențele. Băncile au acordat credite tot celor care aveau deja bani, nu celor care aveau nevoie disperată. Că asta e regula la bănci, trebuie să ai tu, ca să-ți dea ei. Îngrășămintele sunt la fel de scumpe. Dacă se continuă cu importurile din Ucraina și în acest an, agricultura românească va dispărea, asta e clar. Probabil asta se dorește", ne-a mai precizat președintele LAPAR, Laurențiu Baciu.

Reprezentanții fermierilor europeni din Copa Cogeca au afirmat că, în ciuda unor îngrijorări și proteste legitime, factorii decizionali care au negociat acordul cu Ucraina au ignorat îngrijorările principale ale producătorilor. Perioada de referință ce va expune producțiile europene unor importuri semnificative a fost menținută, iar grâul nu a fost inclus, deci au fost refuzate modificările principale propuse de Parlament, care ar fi oferit suficientă protecție pentru fermieri.

"Au fost incluse ovăzul, crupele și mierea și perioada de activare a fost scurtată, ceea ce este binevenit, fără a schimba însă perioada de referință de la 2022/23 la 2021/22/23, ceea ce face ca sarcina cu care este încărcat sectorul agricol european să persiste, precum va persista și nemulțumirea sectorului. Includerea porumbului este doar de fațadă, întrucât dată fiind lipsa de contingente tarifare precedente în acordul de asociere, și dacă se atinge media pe 2022/23, acest fapt nu are niciun efect. De asemenea, includerea arbitrară de ovăz și crupe, care reprezintă volume mult mai mici decât cele de grâu, nu va fi eficientă", se arată într-un comunicat al Copa Cogeca.