Guvernul Ciolacu se pregateste sa ne ingroape pe toti in datorii prin ridicarea plafonării prețurilor la energie: "Soluții există, dar nu trebuie făcute din pix"

Ministerul Energiei a anunțat miercuri, 31 ianuarie, că are în analiză câteva opțiuni de modificare a OUG 27/2022 privind schema de plafonare - compensare a tarifelor la energie, în contextul în care cotațiile de pe piețele spot europene, atât la gaze, cât și la electricitate, au scăzut foarte mult în ultimele luni, până în punctul în care se situează chiar sub plafoanele impuse de Guvernul României.

Citând analizele recente ale Asociației Energia Inteligentă (AEI), expertul în energie Dumitru Chisăliță a explicat că schema de plafonare a prețurilor la energie nu trebuie sub nicio formă anulată înainte de 31 martie 2025. Acesta a semnalat faptul că atât Guvernul, cât și consumatorii finali trebuie să conștientizeze că prețul negociat în contractele de furnizare de gaze sau electricitate va fi blocat pentru oameni până la perioada de înnoire.

În acest context, Guvernul are obligația de a stabili mecanisme de reglare a pieței pentru ca o fluctuație de peste 20% pe piața de gaze, de pildă, în decurs de câteva zile, să activeze o strategie extensivă de protejare a consumatorilor. De la campanii de informare, modificarea legislației pentru transparentizarea prelungirii automate a contractelor la gaze încheiate cu furnizorii, până la impunerea unor noi norme legislative pentru ca piața de trading a gazelor să fie separată complet de cea en-detail, există căi pentru ca Guvernul să nu se pripească în a schimba legea în funcție de cum arată astăzi facturile și cotațiile pe bursa energetică, ci să îngrădească decalajele posibile în contractele care urmează să fie semnate de la 1 aprilie 2025.

„Noi încercăm să scădem şi mai tare facturile. Ar putea să plătească doar mai puţin, mai mult nu vor plăti. Plafoanele maxime rămân la fel", susține ministrul Energiei, Sebastian Burduja. El a mai declarat că preţurile la energie electrică şi gaze naturale au scăzut, "dacă ne raportăm la aceeaşi perioadă a anului sau la vârful crizei energetice, dar este o poză în timp şi o evoluţie dinamică".

„După cum ştiţi, un furnizor nu cumpără toată cantitatea de energie electrică sau de gaze naturale pe care are nevoie să o furnizeze populaţiei sau agenţilor comerciali de pe bursă, de pe piaţa zilei următoare. Are contracte care se încheie de şase luni, de un an de zile - şi se face o medie a preţurilor. Mai mult decât atât, şi pe schema actuală, la gaze naturale, ştiţi foarte bine, avem un plafon de 0,31 lei kilowatt-oră, dar sunt furnizori care facturează sub plafon - şi orice român se poate uita pe factură acasă, cum am făcut şi eu. Am văzut că, de exemplu, sunt facturat undeva la 0,24 - 0,26 lei kilowatt-oră, deci se poate merge sub acest plafon. Sigur, acum desfăşurăm o analiză tehnică şi o să venim cu propuneri pentru eventuale ajustări ale Ordonanţei 27", a spus Burduja.

Ministrul a explicat faptul că schema de compensare-plafonare setează nişte plafoane maxime, însă acest lucru nu înseamnă că un furnizor trebuie să factureze la plafonul maxim. „Preţurile în piaţa liberă au scăzut. Sunt furnizori care, fiind totuşi într-o piaţă competitivă, în care se bat pentru a atrage clienţi, au mers sub acest plafon. Acum ne uităm dacă există vreo modalitate în care să putem să determinăm scăderi şi mai mari ale preţurilor. Ca obiectiv de politică publică este ca facturile românilor să rămână la fel sau să scadă. Noi ne-am dori să le scădem dar, în acelaşi timp, când intervii asupra unei scheme, te poţi expune unor situaţii dinamice în piaţa internaţională şi pe energie electrică şi pe gaze. Suntem cu două războaie, suntem cu evoluţii greu de prezis de către oricine. Şi, atunci, decât să modificăm de foarte multe ori această schemă, noi am preferat o stabilitate", a explicat Burduja.

Specialiștii în energie insistă, insa, că nu trebuie modificată Ordonanța 27, ci trebuie instituite mecanisme de protecție pentru momentul 1 aprilie 2025 - Ce presupune Planul de Măsuri de Urgență Energetică. În 2022, Guvernul României a implementat reglementări pentru a aborda impactul creșterii prețurilor la energie și gaze naturale, sub forma unor plafoane prevăzute să rămână în vigoare până la data de 31 martie 2025. Aceste măsuri legislative au inclus suspendarea tarifelor contractuale existente și instituirea unui preț maxim de 0,31 lei/kWh pentru utilizatorii rezidențiali. Statul va acoperi diferența dintre prețul maxim stabilit și costurile reale de achiziție ale furnizorilor, în cazul în care acestea depășesc pragul de 0,31 lei/kWh.

Asociaţia Energia Inteligentă (AEI) a solicitat Guvernului, printr-o scrisoare deschisă, luarea în regim de urgenţă a unor măsuri pentru evitarea dublării preţului la gaze în 2025, venind cu o propunere de Strategie Post Plafonare a Preţului în Energie.

„În august 2022, românii achitau 0,31 lei/KWh pentru gazele consumate, astăzi achită 0,29 lei/kWh, adică cu 6% mai puţin. Mai mult, pentru a evita ca după 31 martie 2025, când expiră valabilitatea plafonării preţului la gaze, oamenii să achite preţuri duble la gaze, Asociaţia Energia Inteligentă solicită Guvernului, printr-o scrisoare deschisă, luarea în regim de urgenţă a unor măsuri pentru atingerea preţului corect la consumatori. În acest sens, pentru a veni în sprijinul Executivului şi al românilor, înaintăm o propunere de Strategie Post Plafonare a Preţului în Energie. Dacă costurile furnizorilor erau mai mici decât 0,31 lei/kWh atunci furnizorul calcula în fiecare lună un preţ de vânzare compus din costurile de achiziţie la care se adaugă o marjă reglementată. Preţul gazelor în contractele de vânzare gaze, care sunt suspendate până în 31 martie 2025, sunt la un nivel de circa 0,55 lei/kWh, preţ care cel mai probabil va rămâne valabil cel puţin până în vara anului 2025", a afirmat preşedintele AEI, Dumitru Chisăliţă.

În lipsa unui mecanism concret de reglementare pe termen lung, facturile românilor riscă așadar să se dubleze. Deși în vara anului 2025 ar putea reapărea timid concurenţa pe piaţa de gaze, preţuri uşor mai mici vor fi practicate, în cel mai fericit caz începând cu anul 2026, se explică în document.

Chisăliță a explicat că „absolut nimeni nu poate să fixeze un preț la energie, dar se pot pune în loc niște mecanisme sustenabile și care să conțină submecanisme pentru anumite scenarii care pot apărea în viitor. Scrisoarea deschisă adresată marți guvernului de către Asociația Energia Inteligentă subliniază nevoie modificării legislației pentru ca în situația în care au loc modificări de mai mult de 20% în decurs de 5 zile, în ceea ce privește variația prețului, se activează Mecanismul de Protejare al Consumatorului. Această construcție există inclusiv la Bursa de la New York, care este cea mai liberă și cea mai celebră bursă din lume. Și acolo, dacă există fluctuații foarte mari într-un interval scurt de timp, se blochează bursa și se aplică un mecanism de protecție. Astfel, dacă se întâmplă să fie de pildă un război, există un plan de rezervă. Dacă vrem într-adevăr să găsim niște soluții, acestea există și nu trebuie făcute din pix, fiindcă așa vor ține exact o secundă și apoi lucrurile se vor schimba imediat", a punctat expertul.

Soluția nu este să se renunțe la plafonare, indică Dumitru Chisăliță, ci ca legea, așa cum este ea în momentul de față, să fie lăsată să meargă până în 31 martie 2025, dar în același timp să pregătim elementul post 1 aprilie 2025. „Dacă plafonăm astăzi în funcție de costurile din prezent, de 0,22/KWh, suma reprezintă oricum valoarea deja existentă și fără plafonare, deci problema survine după 1 aprilie 2025 când trebuie ca Guvernul să se asigure că nu vor sări prețurile, determinând furnizorii ca acum, când vor încheia contracte pentru intervale de un an, doi, trei, să vină cu niște prețuri corecte."

Problema nu este prețul din factura de astăzi, ci cel din contractele care, dacă nu vor fi instituite mecanisme care să îl aducă la prețul pieței, consumatorul final va suferi după 1 aprilie 2025. Potrivit declarațiilor lui Dumitru Chisăliță pentru Ziare.com, trebuie să existe o marjă la vedere astfel încât să se vadă foarte clar cât rămâne și cât nu rămâne în buzunarul furnizorului. „

Avem nevoie de suspendarea prevederilor din Codul Civil care a determinat ca astăzi toată lumea să aibă contracte fără să știe ce preț este cuprins în ele, fiindcă furnizorul poate prelungi contractele fără a informa consumatorul și să modifice tarifele",
a explicat expertul.

Mai exact, ar trebui înfiinţată o entitate de Soluţionare alternativă a litigiilor de pe piaţa energiei, dezvoltată ca un Parteneriat Public cu o Asociaţie Non Profit de specialitate; suspendarea pe un termen de 3 ani a prevederilor din Codul Civil privind piaţa de energie prin care furnizorii pot să prelungească un contract de furnizare fără semnătura efectivă a clientului pe un contract/act adiţional.

Pentru ca anul viitor să fie mitigat un potențial scenariu în care tarifele vor fluctua masiv după reliberalizarea prețurilor la gaze și energie, este necesară demararea urgentă a unei campanii masive de informare şi pregătire a consumatorilor, au explicat cei de la AEI în scrisoarea deschisă adresată Guvernului.

Reprezentanţii AEI au mai solicitat profesionalizarea „câinilor de pază" ai unei pieţe libere - reorganizarea ANRE, Consiliul Concurenţei, ANPC şi înlocuirea în modul de lucru al acestora ca acţiuni principale elementele reactive - amendarea celor care încalcă legea după sesizarea unor abuzuri, cu acţiuni preventive şi de reducere a abuzurilor asupra consumatorilor şi prevenire a încălcării legii.

Totodată, AEI consideră necesare reglementări ale pieţei. Printre acestea se numără organizarea de către ANRE (direct şi indirect) a unor sesiuni/acţiuni de ofertare concurenţială a gazelor naturale începând cu data de 1 aprilie 2024, pentru refacerea concurenţei. Reprezentanţii asociaţiei fac referire şi la abonamentul la gaze solicitând, printre altele, aplicarea modelului pentru aplatizarea vârfurilor de cost din perioadele de iarnă cu transferul costurilor în perioada cu minimum de cost (perioada caldă) şi publicarea marjei comerciale pe facturile de gaze care, conform estimărilor AEI, înseamnă o reducere a preţului gazelor cu circa 2% (pe baza datelor din anul 2021).

Pe listă se mai află şi măsuri fiscale, precum: reducerea TVA de la 19% la 5% pentru următorul an pentru toate contractele nou încheiate (nu se aplică pentru contractele care sunt prelungite prin act adiţional), măsură care ar determina o scădere a preţului mediu al gazelor la consumatorul final casnic cu circa 16%; impunerea unui nou model de impozitare progresist al supraprofiturilor furnizorilor, dar cu scopul unic de a reduce nivelul ofertelor de preţ şi nu de a colecta bani la bugetul de stat.

„În viitor, când piaţa se va confrunta cu creşteri repetate de 20 - 30% ale preţului la nivel de câteva zile (5-10 zile consecutive), nu mai putem vorbi de o piaţă liberă pe deplin funcţională. O piaţă disfuncţională a energiei, cu un dezechilibru mare între cerere şi ofertă, impune o altă abordare, care trebuie legiferată. Este important să se stabilească când se aplică astfel de măsuri", se mai precizează în scrisoarea AEI.

Dumitru Chisăliță a semnalat o problemă foarte importantă care trebuie rezolvată prin intervenția Guvernului, care ține de separarea tradingului de piața en-detail. „În momentul în care furnizorul face doar vânzare de gaze naturale, are tendința să speculeze pozitiv sau negativ cu gazele cumpărate de fapt pentru consumatorul final. Mai exact, dacă un furnizor a cumpărat în urmă cu două luni de zile cu 22 de euro/MWh și acum prețul este 50 de euro/MWh, furnizorii vând mai departe gazul destinat inițial consumatorilor, își marchează o marjă de profit de 100% și ridică prețul pentru noile stocuri care merg la consumatorul final la 50 de euro/MWh, modificând prețurile finale în consecință."

Expertul a punctat că acest lucru se întâmplă legal, fiindcă nu există o separare între trading și piața de gaze pentru consumatorii final. În momentul în care ar fi interzis tradingul cu stocurile de pe piața en-detail, acest fenomen nu mai poate avea loc.

„Noi trebuie să înțelegem că piața de gaze naturale, ca și piața energetică, are o dinamică. Ceea ce se observă în momentul de față, va avea efecte peste o anumită perioadă de timp. Dar este foarte important ca ceea ce vedem noi că se întâmplă astăzi într-adevăr să se întâmple peste un an de zile, să existe o doză de predictibilitate. Contractele existente nu pot fi rupte, dar putem avea grijă ca în momentul în care încheiem noi contracte, tarifele să fie racordate la prețul pieței", a semnalat Dumitru Chisăliță pentru sursa citată.