Intră România și Polonia in războiul cu Rusia? Ucraina va fi ajutată de eșalonul de luptă al NATO!

 Occidentul sprijină Ucraina nu doar cu livrări de armamente și muniții, el își și intensifică prezența militară în apropierea frontierelor Federației Ruse. În Delta Dunării și în zona de coastă a Mării Negre se desfășoară exercițiile maritime militare unite ale NATO "Sea Shield 2023" (Scutul maritim 2023). Iar pe 21 martie, la Poznan, cu participarea vicepremierului și ministru al apărării, Mariusz Błaszczak, s-a deschis prima garnizoană permanentă a trupelor americane din Polonia, relatează Nezavisimaia Gazeta preluat de Rador.

Anterior, în Polonia se afla numai un grup de sprijin regional - Area Support Group Poland, ASG-P, iar trupele Pentagonului erau dislocate pe bază de rotație. Acum trupele americane (aproximativ zece mii de soldați, adică o divizie) vor rămâne permanent în apropierea frontierelor Federației Ruse (nu departe de regiunea Kaliningrad).

Potrivit datelor site-ului oficial al Ministerului Apărării al Poloniei, "principalele misiuni ale garnizoanei Armatei SUA în Polonia vor fi conducerea și dirijarea avanposturilor avansate ale trupelor americane desfășurate atât în această țară, cât și pe teritoriul altor state europene. Potrivit surselor oficiale, baza americană de la Poznan "va deveni a opta garnizoană permanentă a Forțelor Armate ale SUA în Europa. Se remarcă faptul că "comanda avansată a Corpului V a Trupelor Terestre ale SUA, care recent a primit numele de 'Tabăra Kosciusko', funcționează pe teritoriul Poloniei din 2020".

"Garnizoana militară permanentă a SUA a fost constituită în Polonia nu numai ca un cap de pod anti-rusesc, ci și pentru a sprijini ambițiile Varșoviei de a lua sub protecție raioanele vestice ale Ucrainei și Republicii Belarus", este de părere expertul militar general locotenent Iuri Netkacev. El este convins că Polonia se pregătește pentru acțiuni de luptă reale, fapt dovedit de creșterea bugetului ei militar pentru 2023-2024 la aproape 4% din PIB. Mai mult decât atât, țara dorește să dubleze numărul forțelor armate până la 300 de mii de persoane.

"În urmă cu o lună SUA au aprobat vânzarea către Polonia de armamente în valoare totală de aproximativ zece miliarde de dolari. După cum a declarat zilele acestea Mariusz Błaszczak, Armata Poloniei va primi deja anul acesta în dotare sisteme americane de rachete cu lansare multiplă HIMARS, care, spre deosebire de sistemele furnizate Ucrainei, vor fi capabile să tragă pe o rază de acțiune de până la 300 km", a spus Netkacev. El a atras atenția asupra faptului că sistemele HIMARS vor fi dislocate la Orzysz, care se găsește la numai 60 de kilometri de frontiera cu regiunea Kaliningrad a Rusiei și la o sută de kilometri de de regiunea Grodno din Republica Belarus. "O astfel de dislocare este necesară pentru a controla așa-numitul coridor Suwalki, care prin Lituania și Polonia separă cel mai aproape regiunea rusească Kaliningrad de Belarus", este de părere Netkacev.

Generalul atrage atenția asupra faptului că de partea NATO "demonstrația de forță se exprimă nu numai prin constituirea de noi baze și obiective militare în imediata apropiere de Federația Rusă și aliații acesteia, ci și în zboruri provocatoare ale aviației de luptă, în organizarea de manevre militare permanente". Tocmai astfel, după părerea sa, pot fi caracterizate exercițiile militare maritime ale forțelor Alianței "Sea Shield 2023" (Scutul maritim - 2023), care au început în România. Potrivit datelor Forțelor Maritime Militare ale României, la manevre vor fi angrenate peste 30 de vase militare ale acestei țări, două vase militare ale Forțelor Militare ale Bulgariei, 14 avioane franțuzești, românești, turcești și americane, 15 șalupe și vase de patrulare ale instituțiilor sistemului național de apărare și alte tipuri de armamente. Exercițiile "Sea Shield 2023" au fost organizate pentru prima dată în 2016, anul acesta au un caracter planificat. Totuși acum manevrele se desfășoară în condițiile continuării escaladării conflictului din Ucraina și în acestea sunt implicate nu numai forțe NATO, ci și militari din Republica Moldova. "Tocmai la Chișinău unii politicieni orientați spre București vor să deschidă al doilea front în lupta împotriva Rusiei", remarcă Netkacev. Potrivit unei versiuni oficiale, obiectivul exercițiilor "Sea Shield 2023" este să contribuie la promovarea inițiativelor și a intereselor României la nivel regional și internațional. "Dar nu trebuie să uităm că acum SUA și alte țări membre NATO au pus la punct pe cale terestră transportul de armament și tehnică militară din porturile Greciei și Bulgariei pentru Ucraina. Acest lucru se face deoarece trecerea prin Strâmtoarea Bosfor este închisă pentru navele militare. Și în timp ce aceste manevre vor dura două săptămâni, sunt posibile noi provocări împotriva Transnistriei", consideră expertul."

După părerea lui Netkacev, manevrele "Sea Shield 2023" se desfășoară pe fondul așteptărilor începerii contraofensivei armatei ucrainene asupra pozițiilor rusești. El consideră că o confirmare directă a acestei pregătiri o constituie transportarea forțată de taburi și de mașini de luptă pentru Forțele Armate ale Ucrainei din România și Polonia. Mai mult decât atât, Kievul încearcă să lovească cu drone obiective de importanță critică ale Federației Ruse. Un exemplu de asemenea lovituri îl reprezintă raidul masiv efectuat în noaptea de 20 spre 21 martie al dronelor ucrainene asupra localității Djakoi din Ucraina. "Au fost folosite nu mai puțin de șase drone de tip 'Mugin-5', pe care forțele militare ucrainene le-au atașat proiectile. După cum se poate înțelege din comunicatele mass-media și de pe rețelele de socializare, obiectivele militare și feroviare nu au fost afectate. Dar astfel de raiduri se pot repeta și trebuie să fim pregătiți pentru ele", remarcă expertul.

După cum remarcă autorii canalului de telegram "Rîbar", "Djakoi este principalul nod de tranzit al grupării rusești în Crimeea. Liniile de cale ferată până la Sevastopol și partea de continent a Rusiei trec prin gara orășenească, iar încercarea de a lovi asupra obiectivului pare logică". Reprezentanții canalului "Rîbar" dezmint informația mas-media ucrainene, potrivit căreia "în urma atacului a fost lovită o garnitură cu rachete de croazieră Kalibr: "Dacă ar fi fost lovită o garnitură cu asemenea armament, cel puțin ar fi fost vizibilă o detonare secundară. Nu există consecințe ale exploziei".