Intrebare-cheie: Cum ar fi arătat România dacă se adopta Punctul 8 al Proclamației de la Timișoara?

Pe 11 martie 1990, George Șerban citea de la Balconul Operei Proclamația de la Timișoara. 15.000 de timișoreni au adoptat-o în urale. Ce a deranjat puterea criptocomunistă de atunci a fost Punctul 8 care ar fi schimbat România:

"Propunem ca legea electorală să interzică pentru primele trei legislaturi consecutive dreptul la candidatură, pe orice listă, al foștilor activiști comuniști și al foștilor ofițeri de Securitate. Prezența lor în viața politică a țării este principala sursă a tensiunilor și suspiciunilor care frământă astăzi societatea românească. Până la stabilizarea situației și reconcilierea națională, absența lor din viața publică este absolut necesară. Cerem, de asemenea, ca în legea electorală să se treacă un paragraf special care să interzică foștilor activiști comuniști candidatura la funcția de președinte al țării. Președintele României trebuie să fie unul dintre simbolurile despărțirii noastre de comunism."

Dacă românii nu ar fi fost manipulați, iar parlamentarii nu ar fi avut schelete în dulap, Proclamația de la Timișoara ar fi schimbat mult mai rapid societatea. În lipsa aplicării Punctului 8 (ulterior adoptat în Cehia), a fost posibilă diversiunea de la Târgu Mureș din 20 martie 1990, mineriadele și tot ce avem acum. Sistemul de tip PCR (nu testul de COVID-19), ci cel de pile, cunoștințe, relații, e vizibil acum, când zeci de mii de oameni trec peste rând la vaccinări, se bucură de salarii și pensii speciale. Dacă se aplica Punctul 8 de la Timișoara n-am fi avut acest amalgam de organizare socială, în care milițiile gândirii fac legea.

Binomul n-ar fi existat. Protocoalele ar fi fost în afara legii. Nimeni nu ar fi fost mai presus de norma fundamentală. Oamenii ar fi fost egali. În lipsa Punctului 8 de la Timișoara, copiii copiilor lor sunt șefii copiilor noștri. Conduc ministere. Împart bugetele naționale. Înfulecă banii europeni. Fură și nu pățesc nimic pentru că au protecție. Spală creierele prin universități, promovând agende paralele societății.

Atunci când a redactat Proclamaţia, mărturisește soția sa, după aproape 30 de ani, susţinea că trebuie distrusă legătura ocultă dintre exponenţii nomenclaturii şi securitate, care urmăreau menţinerea puterii. „Punctul 8 nu cerea pedepsirea lor ci doar îndepărtarea lor de la putere pentru câţiva ani. În cei peste 40 de ani de comunism au dovedit că nu au fost în stare decât să distrugă şi să aducă la disperare poporul român. Din păcate, activiştii şi securiştii au înţeles mult mai bine decât restul românilor importanţa punctului 8 şi au luptat din răsputeri ca acesta să nu fie transpus într-o lege. Unul din motivele pentru care George Şerban a intrat în politică a fost acela ca, în calitate de parlamentar, să susţină punctul 8 al proclamaţiei. A promovat proiectul legii lustraţiei cu câteva zile înainte de a muri şi, din păcate, parlamentarii de Timiş cărora le-a fost predat proiectul nu au reuşit să-l promoveze", a declarat reporterului Pressalert, în urmă cu o serie de ani.

Dacă se aplica Punctul 8 de la Timișoara eram cu opt ani mai devreme în NATO și cu patru ani mai rapid în UE. Una din condițiile neincluderii țării noastre în structurile Nord Atlantice, de a nu avea structuri de informații nemodernizate, nu a fost rezolvată pentru că sistemul format din nomenclatură și rețeaua foștilor ofițeri avea interese de putere. Astăzi asistăm impasibili la fulminanta ascensiune a copiilor fostelor cadre comuniste. Ei sunt miniștri. Conduc bănci. Sunt CEO în companii multinaționale. Asta pentru că în 1990, mulți români n-au înțeles mesajul. Și atunci, la fel ca acum, masele sunt manevrate de structurile ascunse ale statului. Atunci spuneau că George Șerban vrea să rupă Banatul de țară, acum le conving că e nevoie de mai multă securitate și de mai hotărâtă urmărire prin GSM. (Marius Ghilezean)