"Marea prescripție" dată de CCR: 11 "gulere albe" au scăpat de răspunderea penală alături de mii de alți infractori!

Un medic și o judecătoare șpăgară, trei politicieni corupți, un evazionist de calibru și alți 6 escroci sunt pe lista „gulerelor albe" care au scăpat de răspunderea penală la 9 luni după ce Curtea Constituțională a sunat goarna marii prescripții.

Adevăratul impact al deciziei CCR din 26 mai 2022 se vede, însă, în toate procesele penale: de anul trecut până la zi s-au închis mii de dosare cu proxeneți, traficanți de droguri și de persoane, cămătari și lideri de grupuri infracționale.

La o simplă căutare pe ReJust.ro - portalul CSM pentru jurisprudența instanțelor din România - pe criteriile de căutare penal/ încetare proces penal/ hotărâre, sistemul informatic arată 3.822 de documente.

Asta înseamnă că în tot atâtea procese instanțele din România au emis soluții de încetare a cercetării judecătorești pe motiv că „a intervenit amnistia sau prescripția, ori decesul făptuitorului".

Criteriile de căutare nu pot fi rafinate exclusive pe motivul intervenției prescripţiei, însă cum în România nu a fost amnistiată nicio infracțiune în ultimul an și cum nu ne putem imagina că jumătate dintre inculpați au murit subit din 2022 până în prezent, putem trage concluzia că în majoritatea celor 3.822 de cauze s-au aplicat deciziile CCR privind prescripția.

Cine are răbdare să deruleze cele 3.822 de cauze va observa că printre infracțiunile a căror cercetare judecătorească a încetat ca urmare a intervenției prescripţiei se numără:

Lovirea și alte violențe - 939 dosare
Conducerea fără permis - 375 dosare
Furt calificat - 240 dosare
Înşelăciune - 231 dosare
Evaziune fiscală - 160 dosare
Ucidere din culpă - 18 dosare
Constituire grup infracțional organizat - 17 dosare închise
Tâlhăria calificată - 13 dosare

Din rezultatele căutării lipsesc dosarele de viol, proxenetism (dacă nu sunt incluse la grup infracțional organizat), trafic de minori, din cauza faptului că aceste dosare sunt blocate automat pe site-ul ReJust invocându-se protejarea victimelor acestor infracțiuni.

Culmea, tocmai aceste victime își văd acum violatorii și proxeneții puși în libertate, fără a putea face nimic în privința acestui aspect.

Deseori, avocații inculpaților fac referire și la Convenția Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) atunci când invocă deciziile CCR pe tema prescripţiei (pronunțate în 2018 și 2022). Dar în procesele enumerate mai sus există și victime, a căror interese nu sunt luate în considerare în cazul încetării procesului ca urmare a intervenției prescripţiei.

Dintre „gulerele albe" care au scăpat până acum ca urmare a intervenției prescripţiei Ziare.com prezintă cazurile a 11 inculpați, cu mențiunea că în unele situații deciziile nu sunt definitive, însă este o chestiune de timp până vor deveni.

Chiar dacă unele hotărâri de încetare a procesului penal au fost pronunțate pe fond, apelul va fi mai degrabă o formalitate.

Iată lista penalilor care au scăpat de răspundere în ultimul an, urmare a deciziilor CCR pe tema prescripţiei, realizată de ziare.com:

Elena Burlan Puscaș - Judecătoarea șpăgară de la Tribunalul București pe care magistrații Curții de Apel au găsit-o vinovată (3 ani și 6 luni cu executare) pentru că a luat 10.000 de euro de la rudele unor interlopi pentru a-i pune în libertate sau pentru a pronunța pedepse cu suspendare pe numele lor. Înalta Curte a constatat în cazul ei, pe data de 16 martie, intervenția prescripţiei, iar decizia este definitivă. Judecătoarea se va întoarce în magistratură și își va recupera salariile din 2018 la zi, pe perioada în care a fost suspendată. Totodată, va încasa pensia specială.
Gheorghe Burnei - Chirurgul șpăgar de la Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii „Marie Curie" a scăpat în faza de urmărire penală de un dosar având ca obiect vătămarea corporală unei tinere pe care acesta a mutilat-o în cadrul unui „experiment" ortopedic. Parchetul de pe lângă Tribunalul București a clasat dosarul Medicul a fost condamnat definitiv, într-un dosar separat, la 2 an și 6 luni de închisoare cu suspendare pentru 20 de acte materiale de luare de mită.
Nelu Iordache - Curtea de Apel Bucureşti a dispus încetarea procesului penal împotriva omului de afaceri Nelu Iordache, fiind anulată o pedeapsă de 12 ani şi 6 luni închisoare primită de acesta la instanţa de fond în dosarul delapidării companiei de transport aerian Blue Air. Este vorba de dosarul în care Nelu Iordache a fost trimis în judecată de DNA, în iunie 2018, pentru evaziune fiscală şi delapidare, fiind acuzat că a înregistrat în contabilitatea fostei companii de transport aerian Blue Air achiziţii fictive de materiale publicitare, prejudiciind statul român cu 2 milioane euro. Sub semnul prescripției intră și alte 3 dosare în care e vizat Nelu Iordache: Dosarul gropii de gunoi Tunari (167/3/2022), Dosarul Poșta Română (5872/3/2022) și Dosarul evaziunii fiscale la Romstrade (22942/3/2018).
Emille Kharrat - Libanezul la inițiativa căruia afaceristul Rami Ghaziri („Regele puilor" de la Agricola Holding) a ajuns să-i plătească „taxă de protecție" fostului ofițer SRI Daniel Dragomir a scăpat definitiv, prin prescripție, de dosarul în care fusese condamnat la 3 ani de pușcărie pentru trafic de influență. Curtea de Apel a scris în motivarea deciziei din 10 ianuarie 2023 că statul român avea suficient timp la dispoziție să-l tragă la răspundere pe Emile Kharrat.
Hexi Pharma - Foștii directori ai Hexi Pharma - Flori Dinu și Mihai Leva - precum și firma producătoare de biocide au scăpat de răspunderea penală vineri, 3 martie, pentru acuzațiile de înşelăciune, uz de fals și participație improprie la zădărnicirea combaterii bolilor ca urmare a intervenirii prescripţiei. Decizia Curții de Apel București este definitivă. Compania Hexi Pharma a fost deferită justiției alături de cei doi directori pentru înşelăciune și zădărnicirea combaterii bolilor în legătură cu livrarea dezinfectanților diluați către 340 de spitale din România.
Bogdan Olteanu - Fostul președinte al Camerei Deputaților a scăpat de tragerea la răspundere penală în dosarul traficului de influență, deoarece faptele erau prescrise cu un an înainte ca acesta să fie condamnat la 5 ani de închisoare, notează judecătorul de la Tribunalul București în motivarea deciziei de revizuire a condamnării fostului șef al Camerei Deputaților. Bogdan Olteanu, fost viceguvernator BNR, a obținut în instanță, pe data de 14 decembrie 2022, revizuirea condamnării pentru trafic de influență, urmare a deciziei CCR pe tema prescripției. Bogdan Olteanu stătea la pușcărie din 29 octombrie 2020, după ce a fost condamnat la 5 ani pentru că a primit 1 milion de euro de la Sorin Ovidiu Vîntu pentru a-l „unge" ca guvernator al Deltei Dunării pe Liviu Mihaiu.
Darius Vâlcov - Curtea de Apel Craiova a dispus miercuri, 15 martie, încetarea procesului penal împotriva lui Darius Vâlcov, fost ministru de Finanţe şi primar al municipiului Slatina, pe motiv că faptele s-au prescris, fiind anulată o condamnare de 6 ani şi 6 luni de închisoare cu executare, primită de acesta la instanţa de fond. Darius Vâlcov mai are o cauză penală pe rolul Înaltei Curți - cunoscută drept „Dosarul Tablourilor" - în care a primit pe fond o pedeapsă de 8 ani pentru trafic de influență și spălare de bani. Dosarul va avea aceeași soartă, pronunțarea fiind amânată pe 6 aprilie.
Vanessa Youness - Milionara Vanessa Youness scapă de pedeapsa de 3 ani de închisoare cu executare pe care a primit-o anul trecut pentru trafic de influență în procesul în care a fost găsită vinovată pe fond și în apel că luat 1,5 milioane de euro de la afaceriștii Dinu Pescariu și Claudiu Florică pentru a pune o vorbă bună pe lângă premierul Emil Boc în vederea prelungirii licențelor Microsoft. Un complet de la Curtea de Apel București format din judecătoarele Lia Savonea și Sabina Adomniței au admis marți, 28 februarie, contestația în anulare formulată de Vanessa Youness și i-au anulat pedeapsa ca urmare a intervenirii prescripţiei răspunderii penale.
Oamenii lui Sorin Ovidiu Vîntu - Ionuț Eftime, Gheorghe Șupeală și Zizi Anagnastopol - condamnați în primă instanță la pedepse cuprinse între 5 și 10 ani de pușcărie pentru evaziune fiscală - au scăpat definitiv pe data de 6 februarie ca urmare a intervenției prescripţiei. Pe scurt, Gheorghe Șupeală, Zizi Anagnastopol și Sorin Mihai (toți cu funcții de conducere în PSV), au creat între anii 2006-2008 un mecanism infracțional prin care declarau către Fisc achiziții fictive în scopul de a scăpa de plata taxelor. Achiziții de peste 50 de milioane de lei au declarat către ANAF oamenii puși de Sorin Ovidiu Vîntu în fruntea PSV, astfel că au reușit să „țepuiască" Fiscul cu 6,8 milioane de lei. Dosarul de evaziune fiscală și spălare de bani la PSV a fost trimis în judecată de către procurorii DNA în 2016, iar procedura de cameră preliminară s-a finalizat abia în primăvara anului 2017.
Augustin Bărăscu și Dosarul ONPM - chestorul Augustin Bărăscu și de alți zece ofițeri din subordinea acestuia - achitați la fond pentru abuz în serviciu și constituire de grup infracțional organizat, dar condamnați la pedepse cu suspendare pentru deturnare de fonduri - au scăpat definitiv de răspunderea penală pe rolul Înaltei Curți. Acuzațiile procurorilor DNA în Dosarul ONPM: „În perioada 2014 - noiembrie 2015, membrii grupului au acționat, pe de o parte, în vederea supradimensionării cuantumului fondurilor bănești necesare protecției martorilor, iar, pe de altă parte, pentru reducerea cheltuielilor destinate folosului exclusiv al martorilor din Programul de protecție", informează comunicatul DNA. Potrivit sursei citate, din banii destinați folosului exclusiv al martorilor din Programul de protecție, membrii grupului au achiziționat, de la furnizori preferați, bunuri și servicii destinate înzestrării ONPM, precum și destinate funcționarilor instituției, ori au achiziționat bunuri și servicii inutile ori neperformante.
Petru-Constantin Luhan - fost europarlamentar PDL, trimis în judecată de DNA pentru 37 de cereri false prin care a solicitat rambursarea unor cheltuieli de transport, prin care a dat o „țeapă" de 50.000 de euro. Pe data de 16 martie 2023, judecătorii de la Tribunalul București au constatat intervenția prescripţiei și au dispus încetarea procesului penal cu privire la Petru-Constantin Luhan. Acuzațiile procurorilor DNA: „La cererile respective, inculpatul a ataşat mai multe documente justificative (facturi fiscale, chitanţe, bonuri de combustibil) având acelaşi caracter ilicit, prin care s-au supraevaluat costurile unor bilete de avion şi s-au atestat deplasări cu autoturismul între localitatea de domiciliu a inculpatului şi locul de muncă, în principiu oraşele Strasbourg sau Bruxelles, deplasări care, în realitate, erau efectuate cu avionul", se arată în comunicat.
Avertismentul unui judecător: Riscul de impunitate este total
Magistratul Mălina Tebieș - unul dintre puținii magistrați care a dispus sesizarea Curții de Justiție a Uniunii Europene pe tema „marii prescripții" - observă că sistemul judiciar din România se confruntă cu o serie de probleme care, în cele mai multe situații, vor determina închiderea unor dosare automat, la împlinirea termenelor prevăzute de art. 145 Cod procedură penală, care reglementează prescripția generală:

„În concret, cauzele penale vor trebui să fie soluţionate în interiorul termenului general de prescripţie, care este de 3 ani, 5 ani, 8 ani, 10 ani, respectiv 15 ani, în funcţie de natura şi cuantumul pedepselor prevăzute de lege pentru infracţiunea săvârşită. În cazul infracţiunilor comise de minori, aceste termene se înjumătăţesc.
Pentru evaluarea existentei unui risc sistemic de impunitate, este necesar să se stabilească dacă sistemul judiciar românesc oferă suficiente garanţii cu privire la aspectul că procesele penale sunt într-atât de eficace încât ar putea fi soluţionate în interiorul termenelor amintite mai sus. (...)
Ţinând seama de normele procesual penale şi de configuraţia sistemului judiciar, înjumătățirea de facto a termenului de prescripţie va putea conduce la prescrierea infracţiunilor, împiedicând sancţionarea efectivă si disuasivă a făptuitorilor. Riscul de impunitate va deveni sistemic în cazul tuturor infracţiunilor, indiferent de natură ori complexitate, întrucât, după cum am arătat mai sus, există numeroase motive de ordin procedural, dar şi extrinseci procedurii penale, care pot conduce la prelungirea proceselor penale peste durata termenului general de prescripţie.
Volumul ridicat de lucrări penale, coroborat cu lipsa de judecători, procurori şi poliţişti judiciari, exacerbează acest risc până la nivelul la care se pot crea grave tulburări pentru bunul mers al justiţiei penale.
Depăşirea termenului general de prescripţie nu echivalează cu depăşirea unei termen rezonabil a procesului penal, atât timp cât actele procesuale sunt efectuate în mod ritmic, luând în calcul şi complexitatea cauzei.
Mai mult, există numeroşi factori aliaţi în afara controlului organelor judiciare care, luaţi cumulat sau individual, afectează durata procesului penal, precum: momentul sesizării/constatării infracţiunii, conduita procesuală a părţilor, durata de efectuare a expertizelor şi constatărilor, durata de executare a dispoziţiilor prin intermediul instrumentelor de cooperare internaţională, durata necesară exercitării dreptului la apărare.
Prin urmare, există un risc sistemic de impunitate în cazul infracţiunilor care fie au fost reclamate cu întârziere, fie necesită în probaţiune efectuarea unor expertize de specialitate complexe, fie prezintă elemente de extraneitate care presupun utilizarea instrumentelor de cooperare internaţională şi nu numai", se mai arată în motivare.
Reamnintim că în decembrie 2021, CJUE a arătat, în esență, că magistrații români pot ignora deciziile CCR în dosarele de corupţie și fraude cu fonduri europene în măsura în care aceste decizii creează „un risc sistemic de impunitate".

Cu toate acestea, pe data de 26 mai 2022, CCR a statuat că România nu a avut legislație cu privire la întreruperea cursului prescripţiei între anii 2018 și 2022. A urmat o decizie a Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept al ICCJ, care a dat dreptate Curții Constituționale.