Nenorocirea care ne paște odată cu semnarea acordului Mercosur: România e cel mai mare exportator de cereale din UE

România este cel mai mare exportator de cereale din UE. Însă țara noastră vinde în alte state marfă ieftină sub formă de materie primă, procesează extrem de puțin, iar apoi importă produse finite la prețuri „europene".

România s-a impus în primele 25 de săptămâni din anul comercial drept cel mai mare exportator de cereale din Uniunea Europeană, potrivit datelor publicate de Comisia Europeană. Ne aflăm în fruntea clasamentului și când vine vorba de exporturile de grâu, cu 3,5 milioane de tone, depășind Franța, care a exportat 3,4 milioane de tone. Pe lângă grâu, România ocupă primul loc și la exporturile de porumb și orz, iar fermierii români au reușit performanța de a exporta peste 6,4 milioane de tone de cereale, ce reprezintă aproximativ 33% din totalul livrărilor către statele membre UE.

Comisia Europeană estimează că producția totală de cereale a României pentru perioada 2025-2026 va depăși 23 de milioane de tone, în creștere cu aproximativ 17% față de anul precedent. Problema este că România importă mai mult de jumătate din necesarul de produse la prețuri mult mai mari decât exportă. Analizele de specialitate arată că România continuă să importe produse procesate cu valoare adăugată mare. Astfel, specialiștii estimează că 60% din legumele consumate de români sunt încă importate din țări precum Turcia și Polonia. În același timp, legumele românești sunt rare sau pleacă direct în export.

„Procesarea rămâne segmentul unde România pierde cea mai mare parte a valorii adăugate. Productivitatea este de trei ori mai mică decât media UE, unele unități de procesare funcționează la doar 10-20% din capacitate, în special în sectorul cărnii, modernizarea tehnologică este insuficientă, există dificultăți de acces la finanțare, în special pentru IMM-uri, iar lanțurile valorice sunt incomplete", arată o analiză realizată de Deloitte România.

O altă problemă agriculturii românești este importul masiv de legume, în special de roșii, castraveți și ardei. Produsele domină piața românească, mai ales în sezonul de vară și, chiar dacă are un potențial agricol important. Dependența de importuri a crescut în ultimul deceniu, iar importurile au atins aproape 1 milion de tone anual, în valoare de peste 1 miliard de euro.

„Anul acesta, producția de legume nu este nici în proporție de 50% în țară. Ea este prelucrată în alte țări, din care importăm bulion din roșiile noastre, dulceață din fructele noastre și așa mai departe. Lucrurile acestea trebuiau să fie făcute prin încurajarea fermierilor, prin organizarea unor forme de cooperare modernă între fermierii români ce-și puteau organiza mici activități de prelucrare. Puteau face local prelucrarea de bulion, marmeladă etc. Nu se face asta", avertiza încă de anul trecut profesorul în economie Mircea Coșea.

Acordul UE-Mercosur a provocat reacții negative din partea fermierilor din România, care susțin că decizia a fost luată fără consultarea lor. Astfel, efectele acordului vor fi devastatoare pentru agricultura locală, au transmis agricultorii. Nemulțumirea acestora a pornit de la faptul că produsele importate din statele Mercosur sunt obținute în condiții cu reguli mai permisive și costuri mult mai mici, în timp ce agricultura europeană funcționează într-un cadru normativ extrem de exigent, construit în jurul unor standarde ridicate de mediu, siguranță alimentară, bunăstarea animalelor și utilizarea produselor de protecție a plantelor.

Potrivit ministrului Agriculturii, Florin Barbu, „România utilizează sub un kilogram pe hectar pesticide, iar în zonele Mercosur se folosesc între 12 și 15 kilograme pe hectar". Sâmbătă, 17 ianuarie, președintele Consiliului European, Antonio Costa, alături de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, participă la ceremonia de semnare a Acordului UE-Mercosur, în Asuncion, Paraguay. Franța, Polonia, Ungaria, Irlanda și Austria au votat împotriva acordului, iar Belgia s-a abținut. România a votat pentru, deși în coaliție subiectul nu a fost discutat, iar Guvernul României, Ministerul Agriculturii sau Ministerul Justiției, n-au avizat acordul.