Nume de cod: "Dialog 89". Cum a organizat Securitatea sosirea la Bucuresti a lui Mihail Gorbaciov

Cu doar cateva luni inainte de caderea regimului Ceausescu, in perioada 23 - 24 iunie, a avut loc sarbatorirea a 40 de ani de la infiintarea Organizatia Pionierilor din RSR.

La CNSAS se pastreaza un dosar cu documente Strict Secrete privind planurile de masuri de Securitate pentru organizarea operativa a evenimentului. Denumirea de cod era "Dialog 89", iar planurile de masuri aprobate, poarta semnatura ministrului de Interne de la aceea vreme, Tudor Postelnicu. Documentele poarta si semnaturile secretarului de stat si sef al Departamentului Securitatii de Stat generalul Iulian Vlad, al sefului Directiei I a DSS, generalul Gheorghe Ratiu, dar si de alte cadre de Securitate. Lista celor care erau implicati in munca de Securitatea privitoare la acest eveniment este impresionanta.

Masinaria de Securitatea era una complexa, deservind un regim totalitar. Securitatea si propaganda, control total. In aceeasi perioada, se arata in document, era asteptata vizita lui Todor Jivkov, secretarul general al Comitetului Central al Partidului Comunist Bulgar, presedintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Bulgaria. De asemenea, pe agenda evenimentelor politice pe care Securitatea trebuia sa le organizeze operativ in aceea perioada era si "Consfatuirea Comitetului Politic Consultativ al statelor participante la Tratatul de la Varsovia", stabilit pentru perioada 7 - 8 iulie 1989.

Dupa evenimentele fastuoase desfasurate cu ocazia celor 40 de ani de la infiintarea Organizatiei Pionierilor din Republica Socialista Romania, la Bucuresti au ajuns intre 7 - 8 iulie si reprezentantii statelor lagarului comunist participante la Tratatul de la Varsovia. De la Todor Jivkov, Erich Honecker sau Milos Jakes secretarul general al comunistilor cehoslovaci, la Rezso Nyers, presedintele Partidului Muncitoresc Socialist Ungar, dar si Wojciech Jaruzelski, presedintele Polonei, dar si Mihail Gorbaciov, "fratele de la Rasarit" presedintele URSS.

De amintit, in contexul politic, si al castigarii alegerilor de catre Solidaritatea in Polonia, ca Jaruzelski este cel care a reprimat in 1981, protestele sindicatului Solidaritatea, impunand Legea martiala si represiunea militara impotriva protestatrilor. Jaruzelski este cel care, spre deosebire de Nicolae Ceausescu, numit si "ultimul stalinist", va urma linia trasata de Mihail Gorbaciov - Perestroika, si va invita membrii sindicatului Solidaritatea la negocieri, in 1988.

Contextul politic in Blocul Comunist era unul tensionat. In 1989, la inceputul lunii iunie, candidatii Partidului Muncitoresc Unit Polonez pierd alegerile in fata Solidaritatii. Castigarea alegerilor din Polonia de catre formatiunea Solidaritatea va fi bulgarele care se va rostoli in tot spatiul comunist, angrenand evenimentele care vor urma in toata Europa de Est si care vor duce la prabusirea Zidului Berlinului, si finalmente al Cortinei de Fier.

Pana atunci, insa, Securitatea punea la cale organizarea "Dialog 89" - 40 de ani de la infiintarea Organizatiei Pionierilor din RSR. Pe langa masurile de Securitate aceasta va insemna paradele cu pioneri, spectacole, emisiuni de televiziune dedicate, poezii patriotice, cantece pionieresti - toata uriasa masinaria de propaganda in slujba Partidului Unic, a lui Nicolae Ceausescu, "Cel mai iubit Fiu al poporului". Scoliile de pe intreg teritoriul Romaniei comuniste erau angrenate in acest urias eveniment propagandistic.

Pe lista de masuri operative ale Securitatii erau prevazute "masuri specifice unitatilor de securitate", potrivit carora toate "unitatile informativ-operative centrale, securitatile judetene si a Municipiului Bucuresti vor actiona pentru cunoasterea si prevenirea oricaror fapte de natura sa aduca atingere securitatii statului si asigurarea unui climat de securitate si ordine deplina, atat premergator cat si in timpul desfasurarii actiunilor".

Expresia "securitatea statului" insemna drepturi depline pentru Securitate - control si supraveghere a populatiei, prin orice mijloace. Masurile de Securitate pentru "Dialog 89", dar si pentru orice alt eveniment politic in general, depaseau cadrul masurilor de securitate normale. Nicolae Ceausescu si Securitatea exercitau un control strict si in cele mai mici detalii al vietii sociale si private. In fapt, nu exista viata privata. Aceasta laborioasa arhitectura a controlului total avea ca motor frica regimului de revolte, de critici, de orice forma de contestare care ar fi putut creea probleme regimului. "Preventia" ca metoda de lucru era esentiala pentru zadarnicirea oricarei forme de protest, posibila prin incalcarea tuturor drepturilor civile ale cetatenilor RSR.

In ceea ce priveste evenimentul "pionierilor", dar si organizarea operativa a celorlalte evenimente de pe agenda politica din vara lui 1989, masurile presupuneau, potrivit planului de masuri, "pe profilul muncii de informatii interne", intensificarea masurilor care "vizau cunoasterea temeinica a starilor de spirit in randul populatiei, semnalandu-se operativ orice intentii de provocarea ostile, asigurandu-se controlul complet si eficient asupra asupra elementelor suspecte pretabile la asemenea actiuni".

Erau vizate "elementele cu manifestari ori pozitii ostile active in problema nationalist-iredentista, a fostilor condamnati pentru infractiuni contra securitatii statului, precum si a tuturor celorlalte categorii de persoane pretabile la actiuni dusmanoase, cu sau fara antecedente politice ori penale reactionare". Pe lista persoanelor vizate erau si cetatenii straini aflati temporar in Republica Socialista Romania, fie la studii, fie "sub diferite acoperiri, acordandu-se atentie prioritara celor proveniti din statele ce prezinta interes operativ nemijlocit".

De asemenea, erau vizate "platformele industriale, obiectivele economice din sectoarele chimiei, metalurgiei, mineritului, industriei de aparare, constructiilor de masini, mineritului, energiei. (...) Se va realiza un control strict asupra tuturor strainilor aflati in obiectivele economice in activitati de cooperare, in mod deosebit a celor proveniti din tarile ce intereseaza actiunea".

"Pe profilul muncii de contraspionaj, vor fi folosite toate posibilitatile de care se dispune pentru a se stabili interesul manifestat de serviciile de informatii straine. Se vor urmari cunoasterea preocuparilor, intentiilor si comentariilor din mediul strainilor, indeosebi a diplomatilor, ziaristilor si turistilor, in scopul asigurarii unui control deplin al activitatii lor, identificarii legaturilor din randul autohtonilor si prevenirii oricaror actiuni ostile".

Securitatea viza si controlarea "zonelor frecventare de straini, pentru depistarea elementelor parazitare care nu isi justifica prezenta in locurile respective, cercetarea temeinica a acestora si trimiterea lor la domiciuliul legal". Controalele erau prevazute a se realiza atat in Capitala, cat si in resedintele de judet. Documentele precizau ca "Unitatile Speciale "T", "R", "S", "F" si compartimentele corespondente vor intreprinde masuri in scopul folosirii tuturor fortelor si mijloacelor specifice pentru obtinerea de informatii ce prezinta interes in actiune, pe care le vor prezenta operativ spre exploatare.

De asemenea, vor asigura realizarea si functionarea ireprosabila a legaturile internationale folosite in cadrul activitatilor, a nevoilor de legaturi radiotelefonice pentru Comandamentul actiunii, grupelor operative si efectivele particpante. Unitatea Speciala "T" impreuna cu Directia I din Inspectoratul General al Militiei, va organiza si asigura functionarea in conditii optime a grupei Selector".

"Serviciul "D" va intreprinde masuri pentru organizarea si desfasurarea activitatilor de dezinformare si combaterea eventualelor zvonuri si comentarii nefavorabile. Impreuna cu Directia a III-a va asigura masuri speciale de control in randul ziaristilor si corespondentilor de presa straini. Punctele de trecere a frontierei erau de asemenea controlate si supravegheate pentru a nu intra "elemente indezirabile, a celor care intentioneaza sa introduca armament, munitie, substante toxice sau materiale de propaganda ostila".

Documentul propune o lista a persoanelor carora trebuia sa li se acorde atentie "prioritara". Pe lista sunt trecute "persoane care:

Datorita convingerilor, atitudinii ostile fata de oranduirea socialista, a influentelor sau incitarilor din strainatate, ori din alte considerente au exprimat intentii ori sunt pretabile la comiterea unor actiuni terorist-diversioniste, de atentat, de distrugeri, anarho-contestatare, de trecere in forta a frontierei de stat;
Au anumite nemultumiri personale pe care intentioneaza sa le aduca la cunostiinta conducerii superioare de partid si de stat, pe cai neoficiale;
Au fost identificate ca autori de inscrisuri cu continut necorespunzator, au participat in orice mod la asemenea actiuni si sunt suspecte ca intentioneza sa redacteze si sa difuzeze astfel de materiale;
Sunt preocupate sa lanseze zvonuri alarmiste, cu scopul de a crea panica, nemultumiri sau stari de spirit negative;
Au rude sau relatii apropiate in cadrul emigratiei reactionare si se afla sub influenta ostila a acestora;
Sunt cunoscute cu manifestari nationalist-iredentiste, au preocupari de a redacta lucrari cu un asemenea caracter sau care intretin legaturi apropiate si organizatii reactionare iredentiste din strainatate;
Au suferit condamnari pentru infractiuni contra securitatii statului si au fost liberate in baza decretului 11/1988 si se afla in sfera de competenta;
In baza atributiilor de serviciu, poseda armament, munitie ori lucreaza cu substante toxice si radioactive;
Cetatenilor straini aflati la studii in tara noastra in mod deosebit suspecti de apartenenta la grupuri si organizatii terorist-diversioniste ori cunoscut cu un comportament anarhic;
Sunt emisari ai centrelor reactionare din strainatate (cultice si sectante, nationalist-iredentiste etc), cazurile mai deosebite vor sta permanent in atentia pe baza unor note speciale de masuri aprobate de conducerea directiei.

In planul de masuri, Securitatea prevedea si urmarirea si "aparitia unor stari negative in randul populatiei sau a anumitor colectivitati, ce ar putea degenera in actiuni de dezordine. Disparitia de la domiciliul a unor bolnavi psihic sau alte persoane periculoase, pretabile sa comita actiuni ce ar putea impieta asupra desfasurarii normale a activitatilor".

Intreaga logistica, resursele umane, planurile de actiuni si de masuri erau menite sa organizeze ireprosabil si fara incidente de securitate a aniversarii a 40 de ani de la infiintarea Organizatiei Pionierilor din Republica Socialista Romania. Organizatia fusese infiintata in 1945. In 1949, a avut loc o sedinta festiva la care a participat toata conducerea de partid si de stat, si la care 500 de copii au rostit angajamentul de pioner. In 1984, organizatia avea 2.695.000 de membrii.

Textul angajamentului de pioner: "Eu, ...(numele si prenumele), intrand in randurile Organizatiei Pionierilor, ma angajez sa-mi iubesc patria, sa invat bine, sa fiu harnic si disciplinat, sa cinstesc cravata rosie cu tricolor."

Pionerii claselor a V-a rosteau si semnau, potrivit Statutului Organizatiei Pionierilor, "Legamantul pionierului": "Voi invata si voi munci pentru a deveni fiu de nadejde al patriei mele - Republica Socialista Romania; voi fi credincios poporului si Partidului Comunist Roman; voi respecta neabatut indatoririle pionieresti".

Organizatia Pionierilor acorda distinctii individuale si colective. Cele individuale erau: tresele, titlurile "Pionier de frunte", "Cutezatorul", "Pionier fruntas in munca patriotica", "Meritul pionieresc" si insigne pe genuri de activitate. Cele colective constau in diplome cum ar fi: "Unitate fruntasa", "Detasament fruntas" si "Grupa fruntasa".