Nume de cod "Dramaturgul": Cum il urmarea Securitatea pe Cornel Dinu

Cazul Cornel Dinu ar putea fi unul dintre multele care vorbesc despre aceasta schizofrenie sociala in care Romania comunista functiona, sub teroarea Securitatii regimului Nicolae Ceausescu. Comunicarea cu cetatenii straini era vazuta ca o potentiala amenintare la adresa regimului.

Cetatenii erau vazuti de Securitate drept surse de informatii pentru cetatenii straini, urmarita fiind transmiterea clandestina de scrisori, manuscrise, orice informatie, precum si faptul de a fi in legatura cu cetatenii straini reprezenta riscul ca romanii sa puna la cale planuri de evadare din lagarul comunist. Securitatea urmarea toate aceste aspecte, precum si pe cetatenii care prin natura profesiei lor ieseau din spatiul comunist si reveneau in tara, fiind, de asemenea, urmariti si "prelucrati".

O informare trimisa de catre Ministerul de Interne, Departamentul Securitatii Statului, Bucuresti, sefului Securitatii din Cluj privind relatiile de prietenie care existau intre un cetatean american si antrenorul echipei Universitatea din Cluj, la 30 octombrie 1989, atentioneza faptul ca "cetateanul american Kohn Vladimir intretine relatii apropiate cu Cornel Dinu, antrenorul echipei de fotbal la Universitatea din Cluj Napoca". In informare se atrage atentia asupra faptului ca "strainul participa la petreceri organizate de Cornel Dinu la domiciliul sau, ocazii cu care poarta discutii cu caracter denigrator privind situatia social-economica din tara noastra".

Securitatea il avea in vedere nu doar pe Cornel Dinu, ci si pe cetateanul american Kohn Vladimir care, precizeaza Departamentul Securitatii Statului, intr-un document semnat chiar de seful Unitatii Militare 0632/1/A. Bucuresti, "este preocupat sa depisteze eventuale surse ale organelor de securitate dirijate pentru a-i cunoaste activitatea".

Desi documentul citat este datat din octombrie 1989, numele lui Cornel Dinu nu este nou in traseul documentelor de la CNSAS. Pentru ca odata intrat in vizorul Securitatii, in baza de date a sistemului, cetatenii puteau deveni folositori, dar puteau fi si inactivi, ori simple nume aparand in circuitul documentelor. In arhivele CNSAS sunt milioanele de documente care nu sunt centralizate pentru ca la vremea intocmirii lor in epoca comunista nu exista nici internet, nici digitalizare. Insa, de numele lui Cornel Dinu se leaga si o alta poveste, care insa merge mult mai departe inapoi in timp, in anii 70.

Numele lui Cornel Dinu apare in arhivele CNSAS, dosarul I 049475, cu denumirea de "Dramaturgul", vol I-IV, Arhiva CNSAS, intr-o nota-raport a lui Cornel Dinu, pe atunci capitan al echipei de fotbal Dinamo a Ministerului de Interne. Contextul de la acea vreme era legat de solicitarea pe care Ion Coja, lector al Facultatii de Litere a Universitatii Bucuresti, i-o adresase lui Cornel Dinu de a scoate din tara o piesa scrisa de acesta. De altfel, cu un an in urma, Securitatea gasise in bagajul unei studente americane, Jacobson Nora, doua exemplare ale acelei piese de teatru. Rugat sa scoata acel manuscris din tara, Cornel Dinu insa "anunta si preda materialele primite de la Ion Coja" la Securitate.

Manuscrisul piesei de teatru il avea ca personaj principal pe studentul ceh Jan Palach care isi daduse foc in anul 1968 in semn de protest fata de inabusirea Revolutiei de la Praga de catre trupele sovietice. Cele doua exemplare gasite in bagajul americancei erau insotite si de o scrisoare pe care autorul Ion Coja o adresa lui Ioan Petru Culianu, aflat in acei ani la Milano.

Din informatiile publicate in legatura cu aceasta poveste nu reiese daca Cornel Dinu a dat aceste informatii din propria initiativa, daca era deja prins in reteaua de informatori sau daca a fost nevoit sa ofere acele informatii. Cert este ca, rugat de Ion Coja sa scoata acele manuscrise din tara, Cornel Dinu "anunta si preda manterialele primite de la Ion Coja", dupa cum reiese din dosarul citat.

Schizofrenia sistemului datorita careia urmaritii deveneau la randul lor urmaritori reiese si din evolutia acestui "caz". Astfel ca, dupa episodul depistarii lui Ion Coja, Securitatea intentioneaza sa ii instrumenteze lui Coja un dosar penal pentru incalcarea legii privind contactele cu strainii, legislatia comunista prevedea sanctionarea pentru "propaganda impotriva oranduriii socialiste". Securitatea cere acordul Comitetului de partid al Centrului Universitar Bucuresti.

Mai mult, potrivit informatiilor din dosarul citat (I 049475 privind "Dramaturgul", vol. I-IV, Arhiva CNSAS), reiese ca pentru ca procesul penal sa fie pus pe roate era nevoie de un denunt. Securitatea discuta cu Cornel Dinu pentru a face acel denunt. Insa Securitatea schimba planul si considera pe linie operativa ca era mult mai importanta racolarea lui Ion Coja care se afla in anturajul lui Iosif Constantin Dragan, tracolog, personaj care prezenta un interes major pentru Securitate. Pentru Securitate, personajul Ion Coja s-a dovedit astfel mult mai "productiv" in postura de "urmaritor" in anturajul lui Dragan, decat daca ar fi stat la inchisoare. In sprijinul acestei teorii, sta si lista celor 200 de colaboratori ai Centrului de Informatii Externe a Departamentului Securitatii Statului din luna februarie 1985, pe care Coja se afla.