Om de ştiinţă german: China e un laborator uriaş de experimente controversate cu supervirusuri!

China a fost acuzată că a devenit un laborator uriaş pentru experimente în stil Frankenstein creând animale-hibrid şi riscând să scape din laboratoare virusuri mortale, relatează The Sun.

Omul de ştiinţă german Roland Wiesendanger, de la Universitatea din Hamburg, a declarat pentru The Sun: „Este nescuzabil şi inacceptabil faptul că anumite ţări din lumea vestică - SUA, dar şi Germania şi alte ţări europene - externalizează cercetări biotehnologice riscante în ţări precum China. În anumite cazuri fac asta din pricina regulilor etice din majoritatea ţărilor europene care interzic anumite clase de cercetări biotehnologice pe teritoriul lor".

Un oficial de la ambasada americană la Beijing a dezvăluit pentru Washington Post că „există o întreagă galaxie de activităţi, inclusiv la laboratoare - dintre care unele militare - din Beijing şi Wuhan care fac experimente cu coronavirusuri pe receptorii ACE2 ai şoarecilor în condiţii de slabă siguranţă". Oamenii de ştiinţă chinezi au dezvoltat un model de studiu al virusului SARS-CoV-2 introducând la şoareci, cu ajutorul editării genetice, celule pulmonare cu receptori ACE2 asemănătoare celor umane - aceşti receptori permit aderarea virusului la celule umane.

Chinezii au efectuat de asemenea experimente de tipul „dobândirii de funcţii" pe virusuri - interzise în SUA în 2014, Institutele Naţionale de Sănătate (NIH) le-au reintrodus în 2017 ca parte a cercetărilor pentru prevenirea pandemiilor. NIH a finanţat aceste testări prin granturi acordate Alianţei EcoHealth. Wiesendanger a subliniat că un virus modificat în laborator poate fi devastator - cu rată a mortalităţii de 80%.

„Metodele biotehnologice actuale, precum cele din experimentele de dobândire de funcţii ar putea fi utilizate pentru a combina proprietăţile virusurilor cu o rată înalţă a transmiterii de la om la om şi o rată de mortalitate extrem de ridicată. Avem nevoie urgentă de reglementări internaţionale şi sondaje pentru aceste tipuri de experimente".

În 2019, oamenii de ştiinţă chinezi au crescut primul embrion hibrid om-maimuţă - experimentul a fost supravegheat de cercetători din SUA şi Spania. Scopul amestecării de gene a fost testarea cultivării unor organe umane din celule stem ale embrionului de cimpanzeu. Acesta a fost programat să se oprească din evoluţie la 14 zile de gestaţie prin incapacitatea de a dezvolta un sistem nervos.

Cercetătorii din echipa de testare - de la Institutul Salk pentru Studii Biologice, respectiv Universitatea Catolică San Antonio de Murcia - chiar au recunoscut că experimentul a fost realizat în China din cauza restricţiilor etice şi ridică într-adevăr probleme etice. În SUA astfel de experimente nu pot primi fonduri federale spre deosebire de China care nu are astfel de reglementări.

Christina Lin, un analist de politici de securitate din California, a punctat într-un articol publicat în Asia Times: „China este astfel considerată un coş de gunoi şi o eprubetă gigantică pentru tot felul de cercetări periculoase şi controversate etic ilegale în ţările vestice, aşa cum a fost şi coşul de gunoi al materialelor reciclabile în ultimele decenii".

Omul de ştiinţă italian Sergio Canavero a desfăşurat experimente de transplant de cap alături de Ren Xiaoping de la Univresitatea de medicină din Harbin şi au publicat rezultatele într-un jurnal ştiinţific. Ei au arătat că maimuţele şi câinii au putut merge după ce le-au fost sancţionate complet coloanele vertebrale. Maimuţele cu cap transplantat au fost ţinute în viaţă încă 20 de ore după procedură.

Guvernul chinez finanţează testele menite să facă posibil transplantul uman. Valeri Spiridonov, un bărbat din Rusia suferind de boala Werdnig-Hoffman, atrofie musculară spinală, ar fi urmat să fie primul pacient al echipei, dar s-a răzgândit pentru a putea fi alături de familia sa tânără. China plănuieşte construcţia mai multor laboratoare înalt securizate precum Institutul de Virusologie din Wuhan, ca parte a eforturilor sale de a deveni o superputere în domeniul biotehnologiei până în 2025.