Până la 60% din ADN-ul românilor, sârbilor, croaților și bulgarilor provine de la strămoși de origine slavă

Datele genomice bazate pe ADN-ul complet a 146 de persoane din Balcani, pentru primul mileniu al erei noastre, indică un lucru surprinzător: în ciuda militarizării și a influenței culturale exercitate de Imperiul Roman în provinciile ocupate în Balcani, puține urme biologice ale romanilor au fost găsite în ADN-urile studiate în Europa de Est.

Studiul publicat în revista americană CELL și citat pe site-ul Harvard spune că ADN-urile analizate provin de la croați, sârbi, austrieci, cezi, slovaci, albanezi, macedoneni, greci, români și bulgari. La sfârșitul perioadei de ocupație imperială a Romei, mai spune studiul, a existat o migrație masivă a unor indivizi similari din punct de vedere genetic cu popoarele est-europene slavice, care au oferit între 30% și 60% din materialul genetic prezent acum la popoarele balcanice. Conform altor studii genomice mai vechi realizate de români, slavii care au ajuns pe teritoriul de azi al Românei s-au amestecat cu daco-români și proto-români.

Autorii studiului recent spun că la vârful dominației sale, Imperiul Roman se întindea din Mesopotamia și Arabia la est până în Britania în vest și de la fluviile Rin și Dunăre în nord până la deșertul Sahara în sud. Acest lucru a impulsionat interacțiunile între diferite popoare și amestecul lor. În secolele 6-7, decăderea dominației romane în Balcani a coincis cu sosirea în regiune a slavilor, a căror migrație în zonă a semănat cu migrația grupurilor germane în Britania după retragerea romanilor. Migrația slavilor în Balcani a avut un impact substanțial, dovadă fiind că și până în zilele noastre limbile slave sunt larg răspândite în regiunea est-europeană, mai spun autorii.

Conform studiului, din ADN-urile studiate lipseste aproape total linia genetică oferită de cromozomul Y prezent în epocile bronzului și fierului la populațiile din peninsula Italică. „Impactul cultural al Romei asupra zonei Dunărene a fost profund, însă descoperirile noastre sugerează că acest lucru nu a fost însoțit și de o migrație pe scară largă, cel puțin nu a urmașilor populației din epoca fierului", spune studiul.

Rămășițele genetice ale populațiilor pontică-kazahă și central/nord-europeană dispart după anul 700, moment în care încep să se formeze o nouă linie ereditară în regiunile balcanice. „După anul 700 observăm o schimbare clară spre actualele popoare vorbitoare de limbă slavă din Europa de est, o schimbare care rezistă până azi la popoarele balcanice".

Marea majoritate a persoanelor cu strămoși est-europeni care apar în studiile noastre au trăit în secolele 7-10 și au o linie ereditară mixtă, afirmă autorii studiului. „Sârbii, croații, bulgarii și români din zilele noastre au o linie genetică asemănătoare: 50-60% est-europeană amestecată cu strămoși din populațiile balcanice ale epocii fierului și în unele cazuri amestecată cu influențe romano-anatoliene. Prezența genetică est-europeană scade spre sud, dar este totuși prezentă și în insulele din Marea Egee în proporție de 4%-20%", conform cercetării.