Precedentul "Mineriada" si "Revolutiei": Justiția paralelă din "Camera preliminară" și noua metodă de tergiversare a proceselor

În ultimii ani, Camera prelimină din cadrul unui proces penal a devenit locul în care se desfășoară o mini-judecată în toată regula, dar fără public. Ceea ce s-a dorit inițial o modalitate de simplificare a proceselor penale a ajuns, cu susținerea Curții Constituționale (CCR), un mecanism extrem de eficient de tergiversare a cauzelor în spatele ușilor închise.

Zeci de dosare zac cu anii la Camera Preliminară, cele mai cunoscute fiind "Mineriada", "Revoluția" și "Mediafax" (Adrian Sârbu"). Potrivit Codului de procedură penală, „durata procedurii în camera preliminară este de cel mult 60 de zile de la data înregistrării cauzei la instanţă". În această fază a procesului, judecătorii ar trebui să verifice legalitatea probelor depuse la dosar, legalitatea trimiterilor în judecată sau clasarea dosarelor. În ultimii cinci ani, această etapă a procesului penal a constituit ținta mai multor critici de neconstituționalitate din partea instanțelor de judecată. A fost suficientă admiterea unei singure excepții de către Curtea Constituțională și lipsa de interes a Parlamentului pentru reglementarea ei pentru ca, în acest moment, Camera preliminară să devină o veritabilă mini-judecată.

Procedura a devenit extrem de greoaie și mare consumatoare de timp și resurse. Astfel, s-a ajuns ca procese relativ simple, să stagneze și 4 ani în Camera preliminară, fără să înceapă judecata pe fond, cu riscul prescrierii faptelor. A fost gândită cumva după modelul american, ca să nu se mai invoce nulitățile absolute la ultimul termen al proceselor penale. Camera preliminară s-a dorit a fi un filtru. Între timp a devenit un fel de judecată în judecată. La început, s-au ridicat câteva excepții la Curtea Constituțională care au fost admise. Parlamentul nu a corectat aceste erori prin noi legi, astfel încât avocații au ridicat noi și noi excepții care aveau legătură cu primele, având efect de „cascadă". S-a ajuns să se citeze părțile, să se discute pe probe, să se exercite căi de atac. Camera preliminară s-a transformat într-o mini-judecată. Camera preliminară a distrus-o CCR-ul.

Această procedură prealabilă a devenit o piatră de moară în cadrul proceselor. Totul era rapid, maxim 60 zile, părțile comunicau în scris cu instanța, se administrau doar înscrisuri. Practic, CCR a golit de conținut Camera preliminară așa cum a fost concepută și efectiv a transformat-o într-un nou proces. Procedura devine inutilă deoarece, mai nou, probele pot fi contestate și pe fondul procesului. Astfel, prin implicarea Curții Constituționale și neimplicarea Parlamentului, s-a ajuns ca dosare importante să zacă cu anii într-o procedură netransparentă, în condițiile în care legea obligă instanțele să rezolve toate aceste probleme în 60 de zile.

Numai în cazul proceselor instrumentate de DNA avem 82 de dosare în procedura de Cameră Preliminară. Conform unui răspuns al Direcției la solicitarea Europa Liberă, dintre acestea, „un număr de 23 de dosare sunt în procedura de cameră preliminară de peste 1 an, după cum urmează: la Înalta Curte de Casație și Justiție - 1 dosar, la Curtea de Apel București - 2 dosare, la Tribunale - 20 de dosare: 1 la Bihor, Cluj, Constanța, Ilfov, Satu Mare, Maramureș și Mureș, 2 la Prahova, 3 la Iași și 8 la București", se arată în răspunsul DNA.

Un dosar important care a „dospit" în Camera preliminară a fost dosarul Mineriadei din 1990. În iunie 2017, cazul era trimis la instanța supremă, cap de afiș fiind fostul șef al statului, Ion Iliescu. A stat în procedură de Cameră preliminară doi ani, după care judecătorul Constantin Epure de la Înalta Curte de Casație și justiție (ÎCCJ) a decis, pe 8 mai 2019, restituirea la parchet a dosarului. Potrivit motivării, rechizitoriul nu ar fi fost clar, probele ar fi fost administrate cu încălcarea procedurii și dreptul la apărare al inculpaţilor ar fi fost încălcat. Procurorii au făcut recurs.

În același caz au fost trimiși în judecată Petre Roman, fost prim-ministru; Gelu Voican Voiculescu, fost viceprim-ministru; Virgil Magureanu, fost director al Serviciului Roman de Informatii; general (rez.) Mugurel Cristian Florescu, adjunct al procurorului general si sef al Directiei Procuraturilor Militare. De asemenea, au fost deferiţi justiţiei: amiral (rez.) Emil "Cico" Dumitrescu, (între timp decedat) la data faptelor membru al CPUN şi şef al Direcţiei Generale de Cultură, Presă şi Sport din cadrul Ministerului de Interne; Cazimir Ionescu, vicepreşedinte al CPUN; Adrian Sârbu, şef de cabinet şi consilier al prim-ministrului; Miron Cozma, preşedinte al Biroului Executiv al Ligii Sindicatelor Miniere Libere "Valea Jiului"; Matei Drella, lider de sindicat la Exploatarea Minieră Bărbăteni; Plăieş Cornel Burlec, ministru adjunct la Ministerul Minelor; general (rez.) Vasile Dobrinoiu, comandant al Şcolii Militare Superioare de Ofiţeri a Ministerului de Interne; colonel (rez.) Petre Peter, comandant al Unităţii Militare 0575 Măgurele aparţinând Ministerului de Interne; Alexandru Ghinescu, director al IMGB.

Procurorii și părțile vătămate au contestat decizia și ea urmează să fie dezbătută de ÎCCJ, procesul fiind încă pe rol. Doi ani a durat procedura de Cameră preliminară și în cazul dosarului fostului ministru de Interne Gabriel Oprea, acuzat de ucidere din culpă în cazul morții polițistului Bogdan Gigină. Pe 10 iulie 2020, Curtea de Apel București a respins definitiv solicitările făcute de avocatul fostului demnitar privind refacerea investigațiilor. El fusese trimis în judecată în mai 2019.

Dosarul „Revoluției" se află și el în procedura de Cameră preliminară la instanța supremă. A fost trimis instanței în aprilie 2019 și, potrivit legii, procedura trebuia să se încheie în 60 de zile. Au trecut de atunci 420 de zile, fără nicio soluție. În acest caz sunt judecați fostul președinte Ion Iliescu, fostul vicepremier Gelu Voican Voiculescu și Iosif Rus, fost șef al Aviației militare. Ei sunt judecați pentru infracţiuni contra umanităţii. „Din cercetări a rezultat că psihoza teroristă ar fi fost indusă cu intenţie prin diversiuni şi dezinformări şi a provocat, după 22 decembrie 1989, un număr de 862 de decese, 2.150 de răniri, lipsirea gravă de libertate a sute de persoane, vătămări psihice. Aceste consecinţe tragice au fost mult mai grave decât cele ale represiunii exercitate în intervalul 17 - 22 decembrie 1989 (orele 12,00)", menţionau procurorii militari în rechizitoriu.