Radiografia unei crime oribile. Metoda ingenioasă prin care au fost depistaţi ucigaşii unui orădean

Un cadavru neidentificat, desfigurat de apa în care a zăcut vreme de mai bine de o lună, a fost găsit legat cu mâinile la spate şi cu un căluş în gură într-un baraj de la marginea municipiului Oradea. Cine e şi cine l-a ucis? Ca să dezlege misterul, anchetatorii au recurs la o metodă care nu mai fusese utilizată vreodată.

O anchetă complexă, desprinsă parcă din celebrele documentare despre criminaliştii şi detectivii americani, s-a derulat din toamna anului 2018 la Oradea. Procurori, poliţişti, criminalişti, portretişti, medici legişti, dar şi traumatologi, chirurgi şi psihologi au reuşit, în decurs de două luni, să descâlcească iţele unui caz aproape imposibil de rezolvat, dovedind că nu există crimă perfectă.

Două luni mai târziu, pe 21 noiembrie 2018, autorii erau în spatele gratiilor: Cristian Hendre (în foto, stânga, sus) 44 ani, şi Traian Căldărar (dreapta, sus) de numai 16 ani, erau acuzaţi de omor calificat, procurorii susţinând într-un comunicat că şi-au bătut cu bestialitate victima, un om al străzii, pe care-l bănuiau că are bani, dar la care au găsit doar 30 lei. După ce l-au cotonogit, cei doi l-au legat la gură şi la mâini, iar apoi l-au aruncat în Criş, urmărindu-l cum se îneacă.
Cadavru la tomograf

În timpul cercetărilor, poliţiştii nu au găsit nicio persoană dispărută care să-i semene victimei, motiv pentru care au luat în calcul trei variante: este din rândul persoanelor fără adăpost, locuieşte singur fără a avea aparţinători sau este din afara judeţului.

În zilele care au urmat, sub coordonarea procurorului Bianca Vulcan, de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Bihor, zeci de poliţişti au verificat toate persoanele singure din blocurile şi casele situate în apropierea malului Crişului, au luat la rând şi persoanele fără adăpost, dar şi pe proxeneţi şi prostituate. Totodată, anchetatorii au făcut publice mai multe portrete grafice cu victima, însă pentru că, după patru săptămâni, nu s-a primit nicio informaţie utilă, într-una din şedinţele de lucru, medicului legist Carmen Radu i s-au solicitat idei. Aşa s-a ajuns la o procedură medico-legală nouă, niciodată utilizată până atunci: efectuarea unui examen radiologic al cadavrului victimei, cu un computer tomograf.

Examenul s-a făcut în condiţii speciale, iar imaginile realizate au arătat că victima avea mai multe fracturi anterioare, dar şi o intervenţie chirurgicală la nivelul mandibulei, care fusese fixat cu o placă de titan şi şuruburi. Ca urmare, placa şi şuruburile au fost extrase, pentru a fi analizate, rapoartele şi radiografiile au fost trimise unor medici ortopezi şi traumatologi, dar şi a unor chirurgi specializaţi în intervenţii maxilo-faciale din Spitalul clinic judeţean de urgenţă Oradea, care au făcut o listă cu spitalele unde se fac implanturi cu acest tip de plăci de titan şi prin această metodă.

Căutarea a început la Oradea unde, doctorul Bogdan Bumbu, medic specializat în chirurgie maxilo- facială, a verificat pacienţii până în urmă cu trei ani, găsind unul cu datele medicale similare cu cele ale bărbatului ucis: un bihorean din Derna, victima unui accident în 2017. Omul ar fi trebuit să aibă 55 de ani şi avea un frate geamăn, care a şi fost căutat, după analiza făcută pe o probă de salivă, medicii legişti stabilind că are acelaşi profil genetic cu cel al victimei neidentificate. Cadavrul avea acum un nume: Crăciun Pătcaş, o persoană fără adăpost, care trăia de ani buni pe străzile din Oradea.

Cine i-a condus pe anchetatori pe urmele criminalilor? Doi copii, de 11 şi 14 ani care, în timpul audierilor, au recunoscut că au fost de faţă la uciderea lui Pătcaş şi au descris cu lux de amănunte modul în care a fost comisă fapta dezvăluind că, după ce şi-au legat victima, autorii le-au cerut lor să-i dea jos pantalonii, să vadă dacă nu are bani ascunşi în chiloţi. „Apoi l-au scos de sub pod şi l-au aruncat în râu", au explicat copiii.

Pentru a stabili dacă spun adevărul, cei doi băieţi au fost intervievaţi de mai multe ori de către un psiholog, în decurs de câteva săptămâni, timp în care specialistul le-a urmărit gesturile, descrierile şi intonaţia vocii. „Evenimentele relatate sunt acurate, experienţa minorilor a fost una reală, trăită nemijlocit, confirmându-se descrierile relatate de minori cu ocazia audierii", se precizează în raportul depus de expert.

Aşa s-a ajuns, în noiembrie 2018, la cei doi autori ai crimei: Cristian Hendre, 44 ani, şi Traian Căldărar, atunci în vârstă de 16 ani. Dacă tânărul a recunoscut parţial faptele, Hendre a avut o atitudine oscilantă: în prima fază a recunoscut pentru ca, ulterior, să nege tot şi să susţină că nici măcar n-a fost în zonă.

Bărbatul a fost supus testului poligraf, care a indicat că are un comportament simulat, la fel ca şi expertiza psihiatrică, în urma căreia specialiştii au arătat că „are tendinţe vădite de disimulare şi demonstrativitate".

Cert este că, în final, pe 5 aprilie anul trecut, cei doi au fost trimişi în judecată şi condamnaţi definitiv, pe 30 octombrie 2019, la ani grei de închisoare. Cristian Hendre a primit 23 ani de închisoare, iar Traian Căldărar a fost internat pentru zece ani într-un centru de detenţie destinat infractorilor minori. A primit o pedeapsă mai mică pentru că instanţa i-a găsit şi circumstanţe atenuante pentru fapta violentă pe care a comis-o: Tânărul nu are sentimente, empatie, pentru că nu a cunoscut niciodată dragostea unei familii. Nu-şi cunoaşte tatăl, mama sa fusese plecată la muncă în străinătate, iar el a fost crescut de rude, care l-au exploatat trimiţându-l la cerşit. Aşa că, la 8 ani, a fugit de acasă şi a muncit ca îngrijitor de animale, iar mai târziu a vagabondat până când a fost internat la un centru de minori din Oradea.

„S-a reţinut că implicarea inculpatului în comiterea faptelor deduse judecăţii a fost posibilă şi datorită carenţelor emoţionale şi afective, dar şi lipsei empatiei, acest gen de conduită lipsită de afectivitate şi susţinere caracterizând întreaga familie a acestuia", se precizează în hotărârea de condamnare.