Raport OLAF: România, campioană la fraudarea fondurilor europene în 2019

OLAF a soluţionat anul trecut 100 de dosare de fraudă cu fonduri europene la nivelul Uniunii Europene. Raportul arată că România a fost vizată în mai mult de o zecime din aceste dosare, respectiv în 11 investigaţii din cele 100. De asemenea, 9 din cele 11 dosare au fost soluţionate cu recomandări din partea organismului european.

OLAF dă exemplul unui caz în care un beneficiar român de fonduri europene pentru cinci proiecte de acvacultură a privit subvenţii pentru suprafeţe care nu au fost niciodată acoperite de apă.

Este vorba despre două ferme de acvacultură situate într-un sit Natura 2000 şi trei proiecte în care fondurile europene urmau să fie folosite pentru a transforma fermele tradiţionale de acvacultură în ferme organice certificate.

Investigaţiile OLAF au confirmat suspiciunile cu privire la proiectele false, care au fost fabricate cu singurul scop de a obţine fonduri europene prin metode frauduloase.

Cazul a fost închis în anul 2017 cu recomandarea de a recupera 100% din finanţarea europeană, respectiv 1,3 milioane de euro, lucru care a fost realizat cu succes de către Direcţia Generală Afaceri Maritime şi Pescuit

Într-un mod similar, OLAF a investigat un proiect de cercetare de mediu finanţat de către Agenţia Executivă pentru Cercetare, care ar fi facilitat detectarea incendiilor de pădure. Un consorţiu format din cinci companii din Irlanda, Franţa, Spania şi România trebuia să deruleze acest proiect.

Cu toate acestea, Agenţia Executivă pentru Cercetare a devenit îngrijorată de faptul că anumite cheltuieli de personal realizate de către consorţiu sunt false.

OLAF a stabilit în cele din urmă că consorţiul nu a avut niciodată capacitatea operaţională de a dezvolta proiectul. În realitate, aplicaţia pentru finanţare şi rapoartele ulterioare s-au bazat pe minciuni şi documente false.

Investigatorii au stabilit că majoritatea fondurilor europene acordate au fost pur şi simplu sifonate de către membrii consorţiului. Majoritatea banilor furaţi au fost cheltuiţi pe un proiect complet diferit: un proiect de cazino şi hotel în altă ţară UE, care nu ar fi putut beneficia niciodată de aceste fonduri UE.

OLAF a recomandat recuperarea a 410.000 de euro de la consorţiu.

OLAF aminteşte de asemenea un caz complex transfrontalier, centrat pe un proiect din România. OLAF şi Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) a descoperit o întreagă reţea de activităţi de fraudare şi spălare de bani în jurul unui proiect finanţat din fonduri europene pentru dezvoltarea infrastructurii de aprovizionare cu apă şi pentru ape uzate.

Proiectul, evaluat la 102 milioane de euro, avea ca beneficiar o companie publică locală de alimentare cu apă.

OLAF a început ancheta în Germania, unde a efectuat o serie de verificări la faţa locului şi interviuri cu persoane în cauză şi martori şi a analizat o serie de tranzacţii bancare în vederea identificării destinaţiei reale a fondurilor UE alocate proiectului.

S-a constatat că, în urma procedurii de licitaţie din cadrul proiectului, beneficiarul a atribuit două contracte unei întreprinderi mixte dintre o companie românească şi o firmă de construcţii germană.

Firma românească era liderul întreprinderii, controlând 70% din afacere şi a fost singurul beneficiar al tuturor banilor UE.

În cursul investigaţiei, OLAF a constatat că compania germană nu era de fapt conştientă de presupusul rol al acesteia în cadrul acestui joint-venture, procedura de licitaţie, de proiectul finanţat de UE sau de lucrările presupuse a avea loc în România.

De fapt, pentru a demonstra că are capacitatea de a efectua lucrările contractate, compania română a creat un joint-venture fictiv, folosind numele, reputaţia, experienţa şi situaţia financiară a companiei germane pentru a o ajuta să câştige licitaţiile, fără ca compania germană să fie conştientă de faptul că numele său este folosit în acest fel.

Nu este surprinzător, prin urmare, compania germană nu a primit niciodată plăţi de la „partenerul" său român din cadrul întreprinderii fictive sau de la alte surse, în legătură cu acest proiect. Compania românească s-a bazat însă pe reputaţia presupusului său partener.

Ancheta OLAF a mai scos la iveală faptul că compania română a susţinut în mod fals că a realizat o serie de proiecte similare în trecut, pentru a demonstra că are capacitatea de a gestiona proiectul şi că îndeplineşte cerinţele minime de calificare în procedura de atribuire. De fapt, compania românească nu finalizase niciodată proiecte legate de lucrări în infrastructura de alimentare cu apă şi de canalizare.

După ce a convins cu succes beneficiarul finanţării UE că are capacitatea şi experienţa de a gestiona contractul şi, în special, după ce a primit sume mari de bani din finanţarea UE, compania română a abandonat lucrările. Drept urmare, şi contractele au fost anulate, iar dezvoltarea infrastructurii necesare a fost amânată.

OLAF a analizat, de asemenea, fluxurile financiare legate de banii UE investiţi în acest proiect şi daţi companiei româneşti, permiţându-i să urmărească destinaţia reală a banilor.

OLAF a reuşit să ofere procurorilor români informaţii suplimentare pentru a-şi susţine procesul penal împotriva autorilor fraudei.

OLAF a făcut, de asemenea, o recomandare către Direcţia Generală Politică Regională şi Urbană a Comisiei Europene pentru recuperarea a peste 6 milioane de euro.