România îngroapă pe veci un capital de 20 de miliarde de euro

În urmă cu cinci ani, compania Gold Corporation a iniţiat un proces la Curtea de Arbitraj de la Washington împotriva statului român, pe motiv că nu poate exploata resursele de la Roşia Montană, concesionate legal, cerând compensaţii băneşti de 4,4 miliarde de dolari. Statul român nu pare interesat să se apere în faţa pretenţiilor avocaţiilor desemnaţi de canadieni.

Mai mult, printr-o hotărâre de guvern (nesemnată de premierul Dacian Cioloş, pe motiv că nu are toate avizele ministerelor de resort), iniţiată de fostul ministru al culturii, Corina Şuteu, Roşia Montană a fost declarată în 2016 sit istoric de categoria A, respectiv de importanţă naţională. Hotărârea a fost adoptată în ultima şedinţă de govern, prezidată de Dacian Cioloş.

În perioada februarie-august 2017 a avut loc evaluarea tehnică a dosarului depus în luna ianuarie, iar în septembrie a fost programată o vizită de evaluare pe teren a peisajului cultural nominalizat. Analiza în Comitetul Patrimoniului Mondial şi luarea unei decizii privind înscrierea în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO va avea loc în iulie 2018, conform site-ului oficial al UNESCO.

ANRM nu a permis accesul echipei conduse de Helmuth Albrecht, profesor la Technische Universität Bergakademie Freiberg (Universitatea Tehnică de Mine din Freiberg), expert desemnat de ICOMOS pentru evaluarea în situ a «Peisajului Cultural Minier Roşia Montană» nominalizat de Statul Român pentru Lista Patrimoniului Mondial, în galeriile antice Cătălina Monuleşti, pe motiv că acestea aparţin domeniul privat.

La vremea aceea, primarul Eugen Furdui nu a fost de acord cu declararea zonei miniere ca arie protejată UNESCO. Practica internaţională arată că fără votul Consiliului Local, niciun perimetru nu poate fi declarat patrimoniu protejat UNESCO. În ziua de 24 iunie 2018, insa, s-a adoptat hotărârea de includere în UNESCO a sitului de la Roşia Montană, în ciuda voinţei localnicilor din localitatea cu cel mai mare şomaj din ţară: peste 80%.

Expertii lui Soros din ICOMOS au făcut presiune să se voteze asa iar guvernul român nu a avut curaj să retragă dosarul, desi avocaţii elveţieni din consorţiul Lalive, care are corespondent în Romania pe SCA "Leaua şi Asociaţii", i-au înştiinţat în scris pe oficialii români despre pagubele iminente şi posibilitatea de pierdere a arbitrajului cu Gold Corporation pe acest motiv.

La presiunea străzii, insa, guvernul Ponta nu a fost de acord să dea drumul la Proiectul Roşia Montană Gold Corporation, companie mixtă în care statul român avea 19,60% din acţiuni. Profitul estimat de specialiştii minieri era de 1,4 miliarde de dolari, în 20 ani de exploatare. Astfel, la un calcul simplu, Gold Corporation câştigă de trei ori mai mult din neexploatarea zăcământului, decât dacă ar fi trecut la treabă şi ar fi angajat 2.400 de minieri, aşa cum era în plan.

Tot la acea vreme, ministrul de externe Teodor Meleşcanu spunea că dosarul Roşia Montană - UNESCO s-a depus ilegal. România își poate lua adio de la resursele naturale pe care le are în Munţii Apuseni, de peste 20 miliarde de dolari, conform aprecierilor unor specialişti din domeniu.