Românii sunt cei mai interesati europeni sa-si implanteze microcipuri in creier, iar Elon Musk prin "Neuralink" si "Starlink" e gata sa le satisfaca dorinta!

Cea mai noua provocare pentru umanitate, aparuta in ultimile luni, nu este neaparat rezolvarea chestiunilor legate de Covid-19 - asa cum s-ar crede, desi este o problema prioritara, dar de scurta durata, unul pana la doi ani in viitor - ci cea referitoare la augumentarea creierului. Este ceea ce se defineste a fi "augumentarea umana", adica dezvoltarea abilitatilor cognitive pe baza unui implant in creier, un microcip care "boosteaza" traseele neuronale, ceea ce am putea explica facand o paralela cu "overclockingul" unui procesor de computer.

Desi pare de domeniul SF, realitatea e mult mai aproape de noi. In urma cu doar doua luni, un astfel de experiment catalogat ca "reusit" a fost efectuat de cercetatorii lui Elon Musk de la "Neuralink" pe un porc - implantul avand dimensiunile unei mici monede -, iar rezultatele in privinta cresterii abilitatilor animalului au fost "evidente si incurajatoare", dupa cum le-au definit oamenii de stiinta. Ei au prezentat astfel primul pas spre un obiectiv măreţ de vindecare a unor boli neurologice umane, cum ar fi Alzheimer, de pildă. Dar si altele, legate de degradarea creierului uman, sau de slaba functionare neuronala a anumitor zone cerebrale.

Elon Musk a descris cipul "Neuralink", care are aproximativ opt milimetri în diametru şi este mai mic decât vârful degetului, ca "Un Fitbit implantat în craniu cu fire mici. Aş putea avea un Neuralink chiar acum şi nu aţi şti", a spus seful companiei. Cei de la "Neuralink" au afirmat ca urmatorul pas este a doua generatie de implant, cu dimensiuni foarte reduse, "cam cat un bob de orez", cip care se conecteaza la wi-fi si are acces la internet, urmand a primi update-uri de soft si controlabil printr-o aplicatie de pe computer, tableta sau telefon, pentru "faza de utilizator", dar si cu setari extinse pentru aplicatia destinata medicilor, setarile maxime fiind permise in serverele din Cloud-ul "Neuralink". Ceea ce este o informatie ingrijoratoare dat fiind ca "Neuralink" ar avea acces la inteligenta artificiala implantata in creier, chiar daca declaratiile oficiale ar fi cele legate de tratamente de sanatate. Practic, "Neuralink" ar avea control total asupra creierelor "overclockate", apat prin setari, cat si prin softuri.

"Neuralink îşi propune să implanteze interfeţe wireless creier-computer care includ mii de electrozi microscopici care se auto-conecteaza si se contopesc cu retelele neuronale în cel mai complex organ uman pentru a ajuta la vindecarea unor afecţiuni neurologice precum Alzheimer, demenţa şi leziunile măduvei spinării. Obiectivul final este, însă, realizarea unei fuziuni între umanitate şi inteligenţă artificială. Un dispozitiv implantabil poate rezolva de fapt aceste probleme. Implantul va asigura viitorul umanităţii ca civilizaţie în raport cu AI.", a spus Musk. Primele studii clinice ale Neuralink pe oameni ar urma să aibă ca scop tratarea paraliziei sau paraplegiei, a declarat vineri medicul chirurg al companiei, Dr. Matthew MacDougall.

Mai trebuie adaugat ca aceleasi Elon Musk, care este mai cunoscut ca sef al companiei producatoare de autoturisme electrice "Tesla", este si detinatorul firmei "SpaceX", care dezvolta proiectul "Starlink", practic o retea globala de sute de sateliti (dintre care aprape jumatate au fost lansati deja) care sa formeze o "panza de paianjen" in toata lumea, legata la internet si care sa furnizeze acces gratuit umanitatii, legata online permanent. Asadar, Musk dezvolta in paralel atat programul "Neuralink", cat si pe cel "Starlink", astfel incat cei implantati cu cipuri sa fie in permanenta conexiune cu retelele de forta de tip wi-fi, oriunde pe glob, devenind controlabili total, atat prin Cloud-ul virtual din serverele "Neuralink", cat si prin Cloud-ul fizic de la "Starlink".

Referitor la augumentarea umana, la inceputul lui noiembrie, deci la doar doua luni dupa implantul reusit realizat la porc, au fost facute publice rezultatele unui studiu global, care a raspuns la intrebarea principala cati oameni ar fi interesati sa-si implanteze un astfel de microcip care sa le dezvolte abilitatile cognitive. Peste o treime dintre români (35%) au raspuns ca ar fi interesaţi să-şi dezvolte capacitatea creierului prin intermediul augmentării umane, arată o cercetare Kaspersky, firma care s-a ocupat de studiu.

Cel mai mare interes pentru creşterea capacităţii intelectuale se regăseşte în rândul celor cu vârste cuprinse între 18 şi 34 de ani. În plus, mai mult de jumătate (52%) dintre romani consideră că este „total" sau „în mare parte" acceptabil să folosească augmentarea umană pentru a îmbunătăţi capacitatea copiilor de a învăţa la şcoală.

Îmbunătăţirea nivelului de inteligenţă cu ajutorul tehnologiei a înregistrat cea mai mare popularitate în România, unde - cum spuneam - mai mult de o treime (35%) dintre respondenţi ar fi interesaţi să-şi dezvolte capacitatea creierului, urmată de Ungaria şi Maroc (ambele cu 30%). Interesul a fost cel mai scăzut în Danemarca (12%), Germania şi Grecia (ambele 16%). Aproape jumătate (49%) consideră că este "total" sau „în mare parte" acceptabil să folosească tehnologia de augmentare umană pentru a face oamenii mai inteligenţi în general.

Acest studiu amplu a analizat părerile a 14.500 de adulţi din 16 ţări din Europa şi Africa de Nord şi a constatat că aproape două treimi (63%) dintre respondenţi ar lua în considerare îmbunătăţirea corpurilor cu ajutorul tehnologiei - fie permanent, fie temporar. Italienii sunt cei mai dispuşi să ia în considerare augmentarea umană (81%), iar britanicii se situează la polul opus (33%). Unii respondenţi şi-au exprimat chiar dorinţa de a-şi conecta dispozitivele smartphone la corpurile lor.

"Securitatea va fi o preocupare cheie pe măsură ce augmentarea umană prinde contur. Există riscul ca tehnologia de augmentare umană să avanseze în afara controlului guvernelor sau al altor organisme de reglementare (n.r. - vezi chiar cazul companiilor private ale lui Elon Musk), ceea ce reprezintă un aspect cu potenţial periculos pentru umanitate", spune Marco Preuss, directorul echipei globale de cercetare şi analiză pe Europa, la Kaspersky, prin Opinium Research în perioada 9-27 iulie 2020.