Scandalul "Hunter Biden": New York Times cere în instanță dreptul de a citi mailuri ale ambasadei SUA la București

New York Times cere în instanță dreptul de a citi e-mailuri ale ambasadei SUA la București. Scandalul legat de fiul lui Biden

New York Times a dat în judecată Departamentul de Stat pentru a avea acces la e-mailurile ambasadei SUA la București care îl vizează pe Hunter Biden, fiul președintelui Biden, scrie Insider, invocând dosarele instanței.

Procesul, intentat în instanța federală din Manhattan, solicită accesul „la e-mailurile trimise de oficialii ambasadei SUA în România între 2015 și 2019 care conțin cuvinte cheie printre care „Hunter Biden", scrie Insider . Avocații NYT susțin că Departamentul de Stat întârzie să răspundă la mai multe cereri în baza Legii privind libertatea de informare făcute de reporterul Times Kenneth P. Vogel în iunie.

The New York Times vrea sa vada emailurile trimise de ambasada americană la București, în care apar numele lui Hunter Biden și ale asociaților săi, inclusiv cel al lui Tony Bobulinski. Fost partener de afaceri cu Hunter Biden, Bobulinski a făcut dezvăluiri șocante, în octombrie 2020, în plină campanie electorală pentru Casa Albă.

În ultimul an al administrației Obama, 2016, Hunter Biden a venit în România pentru a se întalni cu un om de afaceri acuzat că a pus în scenă o uriașă fraudă cu terenuri. Acest om de afaceri, relatează NBC, era un bogat nabab roman, din domeniul imobiliarelor, Gabriel "Puiu" Popoviciu. Hunter Biden i-ar fi acordat consultanță. Asta în timp ce tatăl sîu, la vremea aceea vice-președinte SUA, ținea lecții despre corupție. După cum declara fostul lui partener, Bobulinski, Hunter Biden urma să pună la cale, din Romania, mega afaceri cu China, dar și cu alte țări, folosindu-se de poziția tatălui său.

În ajun de alegeri, NYT scria despre un plan de afaceri din 2017 al unui grup de investitori din jurul lui Hunter Biden. Documentele, prezentate de Tony Bobulinski, un fost asociat al fiului lui Joe Biden, arată mai multe planuri de investiţii în România şi potenţialele colaborări, nepuse în practică, cu Puiu Popoviciu și compania CEFC China Energy.

Părțile implicate în acest plan și-au propus crearea celui mai mare jucător pe piaţa imobiliară din România şi din sud-estul Europei în jurul terenurilor din Băneasa deţinute de companiile lui Puiu Popoviciu. Așadar, Popoviciu ar fi venit cu terenurile, iar compania chineză cu fondurile necesare proiectului.

Pe lângă proiectul imobiliar Băneasa, planul de afaceri viza şi extinderea reţelei de benzinării Rompetrol şi achiziţia pachetului majoritar de acţiuni la cele două aeroporturi din Bucureşti sau construcţia unui nou aeroport.

Asocierea cu Puiu Popovici a picat în august 2017, când omul de afaceri a fost condamnat la șapte ani de închisoare cu executare în dosarul Ferma Băneasa.

Potrivit „Daily Mail", Hunter Biden ar fi fost angajat în 2016 de Puiu Popoviciu pentru a-l ajuta să scape de dosarul de corupţie instrumentat de DNA, iar fiul președintelui Statelor Unite ar fi recurs în acest scop la serviciile lui Louis Freeh, fost director al FBI. Informația are drept sursă o serie e-mailuri dintre Hunter Biden şi Louis Freeh obținute de pe un laptop pierdut de fiul liderului de la Casa Albă.

Puiu Popoviciu a fost menţionat pentru prima dată în e-mailurile lui Hunter Biden în septembrie 2015. A mai fost menţionat în 2016, când era la un pas de condamnare şi când s-ar fi căutat sprijin din partea ambasadorului Hans Klemm.

„Toate ideile discutate în acest e-mail, inclusiv pregătirea unui plan de presă, nu au fost niciodată puse în aplicare sau executate. Erau discutate ca parte a unei strategii potenţiale, care depindea în totalitate de programarea unei întâlniri cu guvernul român asupra cazului. Dar acea întâlnire nu a fost niciodată programată şi nu s-a întâmplat niciodată, deoarece guvernul român a refuzat", a declarat un membru al echipei juridice a lui Popoviciu pentru „Daily Mail".

NYT are suspiciuni cu privire la posibile conflicte de interese şi corupţie. Cotidianul newyorkez vrea să afle dacă resursele administraţiei federale americane au fost folosite pentru a promova afaceri private şi dacă există încălcări ale Foreign Agents Registration Act, o lege care obligă persoanele implicate în activităţi politice interne sau de „advocacy" în numele unor interese străine să se înregistreze la Departamentul Justiţiei şi să-şi dezvăluie relaţia, serviciile oferite şi remunerările primite.