Tehnicile de otrăvire ale Rusiei. Cine a vrut să-l scoată din joc pe Navalnîi?

Episoadele de otrăvire în care sunt implicaţi ruşi sunt de multe ori înconjurate de mister, ceea ce conferă un avantaj aparte asasinilor care le preferă unor metode tradiţionale. În ultimele două decenii au avut mai multe astfel de incidente în care au fost vizaţi foşti spioni, jurnalişti şi politicieni.

Activistul anti-corupţie şi liderul opoziţiei ruse Aleksei Navalnîi este cea mai recentă victimă, deşi multe detalii sunt încă neclare. Aleksei Navalnîi este un ghimpe în coasta Kremlinului - clipurile sale, adevărate lovituri la adresa guvernării ruse, au strâns milioane de vizualizări pe reţelele sociale. Dar cine sunt inamicii săi? Analistul Mark Galeotti spune că sunt indicii că lovitura nu ar fi fost orchestrată de la Kremlin.

Mark Galeotti, expert în Rusia la Institutul Royal United Services, a explicat pentru BBC că „otrava are două caracteristici: subtilitate şi teatralitate". „E suficient de subtilă încât să permită negarea sau să o facă greu de dovedit. Apoi durează până îşi face efectul, sunt diverse tipuri de agonie, iar autorul poate nega totul făcând în acelaşi timp şmechereşte cu ochiul - şi toată lumea înţelege".

Tehnica otrăvirii în timpul sau în preajma unui zbor a fost aplicată asupra mai multor critici ai regimului lui Putin. Otrăvirea înaintea unui zbor lung înseamnă că victima se va afla la bordul unui avion, iar ucigaşul va avea timp să dispară. Navalnîi a început să se simtă rău şi şi-a pierdut cunoştinţa în cursul unui zbor de la Tomsk, Siberia la Moscova. Avionul a aterizat de urgenţă la Omsk, unde Navalnîi a fost internat în stare critică.

Anna Politkovskaia, un jurnalist de investigaţie, a fost vizată de două tentative de asasinat - una prin otrăvire la bordul unui avion, în 2004, din care a scăpat. Alexandr Livinenko, un defector din Serviciul rus de securitate (FSB), a fost otrăvit cu polonium 210 radioactiv, care l-a omorât lent. A durat săptămâni până ce a fost identificat - emiţător de radiaţii alfa, nu a putut fi detectat de contorul Geiger. Presupuşii săi asasini - doi agenţi de stat, potrivit unei investigaţii britanice - au avut tot timpul să părăsească ţara fără a fi suspectaţi.

Cât despre Navalnîi - acesta şi-a făcut mulţi inamici în Rusia, şi aceştia nu sunt doar din rândurile susţinătorilor preşedintelui Putin şi ai partidului său „Rusia Unită" - un partid de infractori şi hoţi, potrivit liderului opoziţiei ruse.

Galeotti e de părere că de data aceasta „statul rus pare să fi fost luat prin surprindere, ceea ce înseamnă că nu a fost o operaţiune plănuită de la centru" - sunt indicii că e vorba de un „act al unui rus puternic, dar nu în mod necesar unul din aparatul de stat".

Transportat la spitalul Charité din Berlin cu ajutorul anturajului său, opozantul rus se află în comă indusă, fiind tratat pentru „otrăvire cu o substanţă din grupul inhibitorilor de colinesterază". Medicii nu au identificat încă substanţa în cauză -alte teste sunt în curs. Însă efectele agentului toxic au fost „confirmate de teste multiple la laboratoare independente".

Mai mulţi agenţi neurotoxici provoacă aceste efecte - inclusiv cei militari precum sarinul, VX sau mult mai puternicul Novichok. Aceştia interferează cu semnalele chimice ale creierului către muşchi provocând spasme, scurtare a respiraţiei, palpitaţii şi pierderea cunoştinţei.

Purtătoarea de cuvânt a lui Navalnîi, Kira Iarmish, spune că cel mai probabil otrava a fost strecurată în ceaiul băut la cafeneaua aeroportului, pentru că el n-a mai consumat altceva.

Cazul său seamănă cu cel al lui Litvinenko - otrăvit şi el cu un ceai la un hotel londonez. Un alt activist anti-Putin, Vladimir Kara-Murza, care trăieşte în SUA - protejatul unui alt lider al opoziţiei ruse, Boris Nemţov, asasinat în 2015 - spune că a avut simptome similare celor ale lui Navalnîi, şi a fost otrăvit de două ori, în 2015 şi în 2017. Cazul său nu a fost elucidat.

Otrava „devine un instrument preferat al serviciilor de securitate ruse", unul „sadic", a declarat el pentru BBC. „Este o experienţă atroce...A trebuit să reînvăţ să merg după prima otrăvire şi comă".

Navalnîi era deja în comă când a fost transportat de urgenţă la un spital din Omsk.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului Dmitri Peskov a subliniat că diagnosticul doctorilor germani de otrăvire nu este concludent, prin urmare e prea devreme să fie deschisă o anchetă oficială.

Anturajul lui Navalnîi crede că amânarea transportului la Berlin cu o zi ar fi putut contribui la ştergerea urmelor lăsate de otravă în corpul său. Doctorii siberieni au fost criticaţi după ce au sugerat tulburări metabolice precum niveluri scăzute ale zahărului în sânge - aceştia nu au identificat simptome ale otrăvirii cu agenţi neurotoxici. Konstantin Balonov, anestezist în SUA, a spus că acest din urmă fapt este „cel puţin straniu" - toxicologii aduşi de la Moscova „trebuie să fi ajuns la concluzia că este vorba de o toxină din acel grup".

Suspiciuni ale unei muşamalizări au fost întărite de prezenţa agenţilor în civili care au blocat accesul în spital. În plus, Doctorii au insistat că nu s-au găsit urme de otravă în urina lui Navalnîi, dar au apărut informaţii că i s-a administrat atropină - un antidot pentru agenţi neurotoxici.

Mihail Fremderman, fost specialist de terapie intensivă în Saint Petersburg, a explicat că „în astfel cazuri de otrăvire, atropina trebuie administrată intravenos pe o perioadă lungă de timp", şi e posibil să nu se fi întâmplat asta la Omsk, menţionând însă că datele medicale nu au fost încă publicate.

Alastair Hay, toxiclolog şi expert în arme chimice de renume, a explicat că acest tip de agent neurotoxic se află la capătul unui spectru larg de organofosfaţi. Existenţa unui grup cuprinzător de substanţe toxice îngreunează sarcina identificării unei substanţe specifice. Organofosfaţi mai puţin toxici sunt folosiţi în insecticide şi medicamente.

„E nevoie de o doză foarte mică - şi poate fi pusă eficient în ceai pentru a ucide pe cineva", a declarat expertul. El a menţionat însă că un asasin are în vedere mai multe avantaje, „Un simplu test de sânge nu-ţi spune ce fel de agent este - e nevoie de teste mai sofisticate, de echipamente foarte scumpe. Multe laboratoare nu dispun de această expertiză".

În UK, de pildă, un singur laborator o poate face -cel de înaltă securitate de la Porton Down.

Rusia e printre semnatarii Convenţiei internaţionale pentru Arme Chimice care interzice armele chimice în cercetare în afara unor cantităţi mici - pentru dezvoltarea unor antidoturi şi echipamente de protecţie.

După Războiul Rece Rusia şi-a distrus depozitul de arme chimice - de circa 40.000 de tone - sub supervizare internaţională, a notat Hay.

Substanţe chimice exotice au fost folosite în lovituri celebre din timpul Războiului rece - de exemplu uciderea cu o umbrelă a jurnalistului anti-comunist bulgar Georgi Markov la Londra în 1978. Se presupune că s-a folosit ricină eliberată dintr-o mică capsulă descoperită la autopsie. Asasinul a folosit o umbrelă pentru a administra otrava direct în fluxul sanguin.

Pentru mulţi aceasta ar putea fi o lovitură orchestrată de la Kremlin, însă adevărul inconfortabil este că sub Putin crimele politice nu mai sunt monopolul statului, scrie Mark Galeotti în Moscow Times.

În mod cert nu e nicidecum imposibil să fi venit de la Kremlin - având în vedere protestele regionale şi resentimentele crescânde ale populaţiei din provincie: se prea poate ca promovarea „votului inteligent" de către Navalnîi, şi influenţa sa regională, să-l fi adus dincolo de linia invizibilă şi mişcătoare letală care desparte opoziţia permisibilă de cea inacceptabilă.

Dar e adevărat şi ce a spus Navalnîi, şi anume că moartea sa ar fi o problemă mai mare pentru Kremlin decât activitatea sa. În plus, pare că statul a fost prins cu garda jos.

Se vede din modul lor de reacţie: doctorii au admis că e posibil să fie otravă, ca apoi să vorbească de glicemie scăzută. Opozantul nu putea fi transportat - iniţial pentru i-ar fi pus pe alţii în pericol, apoi pentru că transferul i-ar fi ameninţat viaţa. Mai întâi Kremlinul spune că nu a fost otrăvit, apoi că l-au otrăvit britanicii sau americanii.

Incoerenţa şi confuzia au mai fost văzute la Kremlin şi în rândul forţelor sale de securitate. Amintesc de asasinarea lui Boris Nemţov de către ucigaşi ceceni. Au apărut tot felul de teorii rivale, dar ancheta s-a transformat rapid în muşamalizare când au fost dezvăluite legături cu liderul cecen Ramzan Kadriov. Putin a dispărut atunci din prim-plan timp de două săptămâni.

Este unul din efectele adverse ale adoracraţiei - sistemul lui Putin este unul dezinstituţionalizat în care fiecare vrea să devină favoritul preşedintelui - rolurile formale nu mai contează, ci doar cum poate fi cineva folosit. Putin doar dă semnale cu privire la ce şi-ar dori să vadă, astfel că figuri ambiţioase şi cinice caută să îndeplinească ce cred a fi obiective ale lui Putin sau propriile interese considerate a fiind aliniate cu ale statului.

Inamicii lui Navalnîi pot fi mulţi - cineva vizat de anchetele sale de corupţie, un politician speriat de tacticile sale electorale, un colos neînfricat al sistemului -oameni care ar avea motive să creadă că asta vrea Kremlinul şi că acţiunile lor vor fi trecute cu vederea sau privite cu indulgenţă.