Teorie în cazul cutremurelor din Gorj: Seismele ar putea fi provocate de o exploatare de gaz la mare adâncime a OMV din județ!

Gorjul este zguduit, de șase zile consecutive, de cutremure, inclusiv două destul de puternice, care au produs pagube materiale.. Experții s-au declarat uimiți de evenimente, având în vedere că Gorjul era cunoscut drept o zonă lipsită de seisme. De altfel, aceste cutremure reprezintă cea mai intensă activitate seismică din ultimii 200 de ani, așa cum recunoștea Directorul Institutului Național pentru Fizica Pământului (INFP), Constantin Ionescu.

Înainte de a expune despre ce este vorba, dorim să precizăm că prin acest articol nu susținem implicit sau explicit că aceasta ar fi cauza cutremurelor, ci că este o teorie care rămâne să fie demonstrată sau infirmată de autoritățile statului. Facem această precizare pentru a nu ne trezi cu etichete de „conspiraționism" din partea „câinilor de pază" ai presei, singurii care determină despre ce avem voie să discutăm sau nu, consemneaz R3Media.

Între localnici a început să circule teoria conform căreia cutremurele recente ar putea fi provocate de exploatarea zăcământului de la Totea de Hurezani, aflat chiar în județul Gorj. Zăcământul de la Totea (foto) intrase în declin, până în 2019, când compania OMV a anunțat că a descoperit noi resurse de gaze în zonă.

„De-a lungul anilor, zăcământul Totea a fost unul dintre cele mai productive din portofoliul nostru. Însă, așa cum se întâmplă cu orice zăcământ de țiței și gaze, Totea a intrat în declin după ce și-a atins platoul de producție în 2017. Descoperirea unor resurse suplimentare în apropierea zăcământului Totea este o veste extraordinară pentru potențialul zonei și va compensa parțial acest declin", spunea Peter Zeilinger, membru al Directoratului OMV Petrom, responsabil de Upstream.

Siteul Energynomics scria: „Forajul sondei Totea 4461 a început în ianuarie 2018 și a atins adâncimea finală în septembrie același an. Sonda a fost testată cu succes în aprilie 2019, pentru volume de până la 500.000 de metri cubi/zi, circa 3% din producția curentă a companiei în România. Conectarea la infrastructura din zona Totea a fost realizată în mai puțin de un an și a fost demarată producția experimentală, pentru a testa potențialul și dimensiunea noii descoperiri".

Conform sursei citate, investițiile din zonă - vorbim de 2019 - au însemnat și forarea a cinci sonde la mare adâncime. Ce înseamnă mare adâncime?

Sonde la mare adâncime înseamnă de la 3 km „în sus", (adică în termeni reali, în jos), respectiv 3-4-5.000 de metri.

La Totea, conform OMV Petrom, sondele sunt la aproximativ 3.500 de metri adâncime. De-altfel, OMV a reușit, în 2013, un record mondial la acea vreme, chiar cu sonda de la Totea, Gorj.

Ziarul Financiar: „Sonda Totea 4545 a fost forată cu coloană de 20 de inci (50,8 centimetri) la o adâncime de 505 metri în cadrul zăcământului Totea Deep iar recordul mondial a fost atestat de Odfjell Well Services, o companie privată de foraj, servicii de sondă şi inginerie cu 40 de ani de experienţă internaţională", au precizat reprezentanţii Petrom.

Acesta reprezintă prima fază din forajul sondei 4545, adâncimea totală estimată fiind de circa 3.500 de metri.

„În condiţiile în care 2/3 din producţia noastră provine din zăcăminte care produc de circa 50 de ani, este nevoie de tehnologii de ultimă ora şi expertiză adecvată pentru a continua să furnizăm ţiţei şi gaze în România. În ultimii 8 ani, investiţiile noastre pentru activităţi de explorare şi producţie s-au ridicat la circa 5,5 miliarde euro", a punctat Mariana Gheorghe, CEO-ul OMV Petrom, la vremea respectivă.

Una din modalitățile în care se extrage gazul de la mare adâncime ar fi fracturarea hidraulică, conform American Petroleum Institute. Această tehnologie se folosește de zeci de ani și presupune lansarea de compuși chimici la adâncime, care fracturează scoarța, permițând gazului să iasă. Cum se petrece fenomenul este explicat aici.

Astfel, conform teoriei, prin acest tip de exploatare s-ar explica de ce cutremurele din Gorj se petrec aproape de suprafață. Spre exemplu, unul dintre cutremurele de vineri, 17 februarie, s-a produs la numai 3 km adâncime, conform siteului Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului.

Chiar mega-cutremurul de marți, de 5,7 grade, s-a produs la o adâncime de 6,3 km!

Contactat de R3media, unul dintre cei mai buni ziariști din domeniul energetic din România, a confirmat că teoretic, se poate întâmpla ca din cauza explorării de gaze la adâncime să se producă seisme. Dar, s-a întrebat el, de ce acum, când exploatarea de la Totea este pe final.

„Teoretic, e posibil. Practic, e puțin probabil.Întrebarea e de ce acum, când exploatarea a trecut de maturitate, e pe final și nu în anii precedenți când exploatau la maximum?", ne-a răspuns expertul, în exclusivitate. Acesta a preferat să-și păstreze anonimatul.

Un alt semn de întrebare legat de această teorie este legat de poziția geografică. Sonda de la Totea este spre sudul județului, după Târgu Cărbunești în timp ce epicentrele cutremurelor de până acum au fost localizate în nordul județului, conform unei hărți a INCDFP. (Cu roșu sunt epicentrele cutremurelor de până pe 18 februarie).

Totuși, după cum se observă pe hartă, localitatea Târgu Cărbunești este înconjurată de falii (cu culoarea mov).