Tunurile nemților de la BASF cu rușii în martie 2022: Profit de 400 milioane de euro. BASF a făcut afaceri și cu naziștii in Al Doilea Razboi Mondial!

EUObserver dezvăluie că Germania continuă să importe gaz din Rusia. O subsidiară a gigantului chimic BASF a importat numai în martie gaze de 14 miliarde de euro din Rusia, „realizând din parteneriatul cu Gazprom un profit de 400 de milioane de euro, deși promisese că-și va sista afacerile cu Rusia". De altfel revista americană Foreign Policy comentează că „fermitatea Germaniei în privința Rusiei și a apărării se estompează deja". 

„Bunăvoința cumpărată de Germania prin suspendarea gazoductului Nord Stream 2 începe să dispară, mai ales dacă vreun acord [de pace] privind Ucraina va include și ridicarea sancțiunilor și revenirea deplină de livrările de gaz și petrol. Orice astfel de târg va omorî cu siguranță orice solidaritate și încredere vor mai fi rămas în substratul UE. Statele est-europene vor vedea o UE condusă de Franța și Germania mai puțin ca pe o comunitate de valori și mai degrabă ca pe un aranjament economic ținut laolaltă de interesul financiar."

BASF SE (Badische Anilin- und Soda-Fabrik Societate Europeană) este cea mai mare companie chimică din lume. În timpul celui de al doilea război mondial, fuzionarea BASF cu IG Farben a marcat un capitol întunecat în istoria concernului: Auschwitz. Documentele oficiale ale Congresului SUA şi tribunalului de la Nuremberg pentru crime de război arată fără echivoc că cel de-Al Doilea Război Mondial a fost nu numai pregătit, ci şi facilitat logistic şi tehnic de către cel mai mare şi mai renumit cartel al petrolului şi medicamentelor de la acea vreme, şi anume cartelul german IG Farben, format din Bayer, BASF, Hoechst şi alte companii chimice. Însumarea indiciilor de la Nuremberg dovedeşte că fără IG Farben, cel de-al doilea război mondial nu ar fi avut loc.

Al Doilea Război Mondial a fost un război de cucerire condus în numele Cartelului Produselor Chimice, Petrolului şi Medicamentelor, cu scopul de acontrola pieţe globale de multe miliarde de dolari în noile domenii ale produselor chimice patentate. Cartelul IG Farben a investit în ascensiunea la putere a naziștilor și le-a susținut în mod activ pregătirile de război în schimbul acaparării industriilor chimice din țările ocupate. În acest mod, IG Farben a încercat să obțină un avantaj decisiv în competiția mondială cu Rockefeller's Standard Oil și alți jucători globali pe aceste piețe extrem de profitabile ale produselor patentate de înaltă tehnologie.

Acest cartel al petrolului şi medicamentelor a finanţat ascensiunea Partidului Nazist; a furnizat în explozibilii, a furnizat benzină şi cauciuc pentru armata germană. În schimb a primit toate industriile-cheie din ţările europene cucerite. Coaliţia Nazism / IG Farben a avut planuri concise cum să conducă o Europă postbelică sub controlul său. În centru era un birou imens al cartelului, care ar fi condus şi reglementat fiecare aspect al vieţii în Europa fără participarea poporului său. Această "Agenţie a Cartelului European" nedemocratică a devenit model pentru "Bruxelles UE".

Pregătirile corporative al celui de Al Doilea Război Mondial au început încă din 1925, când Bayer, BASF, Hoechst şi alte companii multinaţionale germane au format un cartel numit "Industria IG Farben". Scopul declarat al acestui cartel a fost de a obţine controlul pieţelor globale în sectoarele industriale cheie de chimie, produse farmaceutice şi produse petrochimice. Deja în 1925, atunci când acest cartel a fost înfiinţat, valoarea sa corporativă a depăşit 11 miliarde mărci germane şi avea mai mult de 80.000 de angajaţi. În 1933 IG Farben a devenit cel mai mare finantator al naziştilor. Iar în următorii ani, acest cartel german chimic / farmaceutic a devenit complicele corporative în pregătirile pentru cucerirea militară a Europei. Înregistrările Tribunalului pentru Crime de Război de la Nurnberg arată că Bayer, BASF şi Hoechst au dat mai mult de 80 de milioane de mărci germane naziştilor şi sub-organizaţiilor acestora.

La Auschwitz, IG Farben a construit cel mai mare complex industrial din Europa, pentru a produce substanţe chimice şi explozibili pentru frontul de Est în Al Doilea Război Mondial. Acest complex industrial de 24 kilometri pătraţi - precum şi extinderea masivă a lagărelor de concentrare din apropiere ca rezervor de muncă forţată - a fost finanţat cu credite de aproape un miliard de mărci germane de către Deutsche Bank. Divizia farmaceutică Bayer a folosit mii de prizonieri în experimente mortale pentru a testa substanţele lor chimice brevetate, ca şi "chimioterapie".

În timpul Tribunalului pentru Crime de Război de la Nuremberg 24 de manageri ai Industriei IG Farben au fost judecaţi pentru crime împotriva umanităţii şi mulţi dintre ei au fost condamnaţi. Procurorul SUA Telford Taylor a rezumat rolul acestui cartel chimic în timpul Tribunalului de la Nurnberg în felul următor: fără IG Farben, al Doilea Război Mondial nu ar fi fost posibil.

Odată cu începutul Războiului Rece, o parte dintre directorii IG Farben, care au fost judecaţi la Nürnberg au fost reintroduşi în cele mai înalte poziţii ale industriei germane. Karl Wurster, preşedintele Degesch - producătorul Cyclon B pentru camerele de gazare de la Auschwitz - a devenit director executiv al BASF.