Ungurii şi austriecii se coalizeaza împotriva BRUA, sabotând interesele României în favoarea Rusiei

Ungurii şi austriecii fac zid comun împotriva gazoductului BRUA, sabotând interesele României, făcând jocul Rusiei. Procedurile derulate luna trecută pentru rezervarea de capacitate pentru determinarea rentabilităţii economice a proiectului prelungirii conductei internaţionale de transport de gaze naturale BRUA din Ungaria până în Austria au fost finalizate cu un eşec total: niciun furnizor sau trader nu a rezervat vreun metru cub la licitaţia organizată de transportatorii de gaze din cele două ţări, FGSZ şi Gas Connect.

Licitaţia nu a fost organizată însă din proprie iniţiativă, ci în urma unei decizii executorii în acest sens a Agenţiei de Cooperare a Reglementatorilor din domeniul Energiei (ACER) din Europa de anul trecut, pe care transportatorul de gaze maghiar a atacat-o între timp la Tribunalul UE. În aprilie 2019, ACER a decis efectuarea unui test economic în vederea stabilirii viabilităţii proiectului BRUA pe segmentul său ungaro-austriac, decizie rămasă definitivă în august anul trecut. Testul a fost efectuat luna aceasta şi s-a încheiat fără nici un fel de rezervare de capacitate, finalizându-se cu o "decizie finală de investiţie negativă", potrivit unui anunţ al FGSZ.

Anterior, însă, în toamna anului trecut, FGSZ a atacat decizia ACER care a impus efectuarea testului la Tribunalul UE. În întâmpinarea depusă la Tribunal, operatorul de transport gaze din Ungaria a acuzat că, prin decizia sa, ACER ar fi încălcat mai multe prevederi ale legislaţiei europene în domeniul gazelor naturale şi nu numai. Procesul este în continuare pe rol. Ceea ce nu s-a spus în mod oficial este că România a întâmpinat numeroase probleme create de partea ungară (şi nu numai), de la declaraţii oficiale, precum cele ale premierului ungar Viktor Orban din urmă cu doi ani, până la acţiuni făţişe de scoatere a României din proiect.

Sunt şapte ani de când ruşii, bulgarii, sârbii, ungurii şi austriecii au început să implementeze South Stream, botezat la un moment dat "Culoarul Nordic Bulgar", apoi "Balcan Stream", iar mai nou "TurkStream", totul cu ajutorul unor înalţi oficiali europeni. Această "cooperativă de state" a pus la cale investigarea Transgaz de către Comisia Europeană, fără nicio fundamentare, fără niciun motiv temeinic de încălcare a legislaţiei europene, ci doar pentru că încurca planurile altor state. Inscenarea împotriva Transgaz a avut şi susţinători de la Bucuresti. Când România va investi suficient şi în gazele din Marea Neagră, abia atunci va putea juca mai activ pe pieţele din regiune. Deocamdată, România nu mai poate fi ocolită uşor de tranzitul din regiune odată ce BRUA e gata.

In următorii ani, importanţa gazelor din Marea Neagră se va reduce treptat. "Green deal" va afecta puternic resursele minerale, iar dacă România nu va lua o decizie care să poată permite investitorilor să demareze proiectele într-un termen foarte scurt, ne vom trezi că nimeni nu va mai dori să investească miliarde de euro în aceste dezvoltări. Dacă vreunul din investitorii existenţi va decide să dea în judecată statul român pentru nerespectarea termenilor contractuali, penalităţile de plată vor fi uriaşe. Gazele rămân în pământ şi câştigă în continuare Rusia.

România, Bulgaria, Austria şi Ungaria au semnat în septembrie 2017 memorandumul pentru finalizarea gazoductului BRUA. Câteva luni mai târziu, în februarie 2018, premierul Viktor Orban anunţă că Ungaria va semna în curând un acord care îi va permite să importe anual 4 miliarde de metri cubi de gaze naturale din România, pentru următorii 15 ani. Ministerul român al Afacerilor Externe reacţionează însă afirmând că "nu poate fi vorba despre surse de gaze sau infrastructuri cu dedicaţie exclusivă pentru o anume ţară".

În iunie 2018, Transgaz demarează construcţia gazoductului BRUA, cu ajutorul unui împrumut luat de la BERD, dar câteva zile mai târziu, transportatorul ungar de gaze naturale, FGSZ, deschide un nou război la nivel declarativ, afirmând că România nu are ce face cu atât de mult gaz. Kristof Terhes, CEO al transportatorului maghiar de gaze FGSZ a spus, la 27 iunie 2018, că România nu are ce face cu întreaga producţie de gaze din Marea Neagră, astfel că gazele vor ajunge în vestul Europei prin Ungaria.

România se află pe punctul de a lua cea mai importantă decizie economică din ultimii 20 de ani. Vorbim de 200 de miliarde de metri cubi de gaze. România nu poate consuma toată această cantitate de gaze, având în vedere faptul că doar 30-35% din populaţie este conectată la reţeaua de gaze, în timp ce în Ungaria este vorba de 95% (a doua cea mai mare reţea din Europa, din acest punct de vedere, după Olanda, unde 99% din populaţie este racordată la reţeaua de gaze).

Proiectul BRUA - Faza 1 presupune construcţia conductei de transport gaze naturale Podişor-Recaş, în lungime de 479 km, cu diametru de 32" (Dn 800) şi presiunea de proiectare de 63 bar. La finalizarea fazei I a proiectului BRUA se va asigura fluxul bidirecţional de gaze naturale spre: Bulgaria - prin interconectorul Giurgiu - Ruse, 1,5 miliarde Smc/an (171.000 Smc/h), la 30 bar la graniţă şi Ungaria - prin interconectorul Horia - Csanadpalota, a 1,75 miliarde Smc/an (200.000 Smc/h), la 40 bar la graniţă.

Proiectul BRUA Faza I este prioritar la nivel naţional şi regional. El este inclus în lista proiectelor Central East South Europe Gas Connectivity (CESEC), pentru că aduce o contribuţie semnificativă la creşterea siguranţei în aprovizionarea cu gaze naturale şi a gradului de interconectivitate regională. SNTGN Transgaz SA Mediaş este una dintre cele mai importante companii din portofoliul Ministerului Economiei. Operatorul tehnic al Sistemului Naţional de Transport (SNT) gaze naturale, asigură îndeplinirea strategiei naţionale privind transportul intern şi internaţional al gazelor naturale şi dispecerizarea gazelor naturale, în condiţii de eficienţă, transparenţă, siguranţă, acces nediscriminatoriu şi competitivitate.