America l-a făcut din nou mare pe Putin!

Istoria va consemna în mod clar, la un moment dat, că Putin a ajuns liderul Rusiei exact la finalul anului 1999, ca urmare a unui aranjament de tip CIA-FSB.

Rusia era condusă haotic de către gașca unui Elțîn îmbălsămat în alcool, iar pentru fesebiști a fost destul de simplu să sugereze un pericol iminent, de tip nuclear, survenit de la generalii ruși fundamentaliști, ce vindeau la bucată arsenalul militar sovietic și se pregăteau de revolte și anarhie. Clinton și echipa sa, considerând că n-au altă soluție, l-au convins pe Elțîn să cedeze puterea, iar colaborarea CIA-FSB l-a emanat ca soluție potrivită chiar pe Vladimir Putin. În 2001 i-am cunoscut la București și-am lucrat o vreme cu cei doi consultanți americani trimiși de către CIA să coordoneze campania lui Putin din anul 2000, în urma căreia a devenit președinte ales, am aflat multe lucruri atunci despre mecanismul înțelegerii Washington-Moscova, iar ulterior am priceput și mai mult.

Putin a condus Rusia în lipsa democrației, iar liderii Occidentului nu au avut mare lucru de zis împotriva acestui lucru timp de peste 20 de ani, l-au mai arătat din când în când cu degetul pe autocratul de la Kremlin, dar doar din dorința de a apărea ei ca fiind adevărați democrați, prin comparație. Rușii au tăcut și-au lucrat la redresarea lor economico-diplomatico-militară, iar Putin a devenit vedeta politică numărul 1 a planetei, dar consolidându-și autoritatea și-n interiorul Rusiei controlând partidele politice, disciplinându-i pe oligarhi chiar după modelul prin care America își controlează miliardarii, a folosit istoria Rusiei și Biserica Ortodoxă pentru a construi o nouă solidaritate națională, cu fundamente cultural-creștine. Obama a fost un lider slab și fără viziune, a considerat că prioritatea Americii este doar Asia și încercuirea Chinei, lăsând în seama vicepreședintelui Biden, un tip total incapabil în a pricepe geopolitica, Rusia și partea postcomunistă a Europei. Astfel Rusia s-a consolidat și mai mult și fără probleme, astfel încât la venirea lui Trump acesta n-a mai putut decât să constate multipolarizarea de facto a lumii, respectiv pierderea de către SUA a potențialului de lider mondial. Trump a lucrat astfel în baza unei strategii de bună înțelegere cu Rusia și China, căutând soluții de pacificare a oricărui conflict extern, fapt ce i-ar fi permis să reconsolideze din nou America din punct de vedere economico-militar, lucru ce i-a reușit parțial în mandatul său. Corporațiile americane din domeniile militar, energetic, IT, agricol, medical, ce-și multiplică profiturile uriașe doar din manipularea și exploatarea conflictelor de pe glob, simțind că sunt în pericol și nu mai pot obține contracte prin impuneri, au conlucrat ca să-l împiedice pe Trump să obțină al doilea mandat, sprijinind fraudarea alegerilor americane din 2020 și instalându-l pe Biden la Casa Albă, pe post de marionetă a lor.

Războiul din Ucraina, pregătit încă din mandatele lui Obama, dar pus în stand-by în vremea lui Trump, a fost plămădit spre amorsare încă de la finalul lui 2020, iar ceea ce trăim în ultimul an este ca urmare a acestui plan încropit, de revigorare a autorității americane prin război planetar, dar care nu ține cont de noile realități economico-militare, unde SUA nu mai dețin deloc supremația. Cu un lider slab și decrepit ca Biden, cu funcționărași de duzină ca Blinken sau Nuland, folosind un personaj ca Zelenskiy, caricatural și de consistență descrisă plastic ca fiind de tip Kermit-Bandera (Adrian Severin la GOLD FM), America a pornit la război contra Rusiei, făcând și greșeala fatală de a-i face pe parcurs și greutăți mari președintelui Chinei, pe care l-a aruncat astfel într-o alianță necesară cu Putin. Rusia lui Putin se consolidase bine până-n 2020, dar nu într-o asemenea măsură încât să-i fie posibil să reazimuteze jocul geopolitic global. Strategia proastă a Americii, implementată jalnic de către personaje ca cele descrise mai sus, i-au dat astfel posibilitatea lui Putin să se reinventeze ca lider mondial și să așeze Rusia ca centru de agregare a unei coaliții mondiale antiamericane, formatând inițial triunghiul de forță geopolitică Rusia-China-India, în jurul căruia gravitează azi țările emergente din punct de vedere economico-militar (Turcia, Arabia Saudită, Iran, Pakistan, ș.a.).

Marea problemă vine în viitor din faptul că războiul din Ucraina a vizibilizat slăbiciunile, tot economico-militare, ale blocului occidental grupat în jurul SUA, ce apare azi în mod clar ca nefiind în stare să pună probleme reale emergenților ce s-au solidarizat deja. Imaginea oferită de Occident este una de tip ageamiu, adică una de ''mers la război fiind nepregătit'', această realitate devenind cea pe care o exploatează deja Rusia, China, India, prin demersurile discrete și eficiente demarate pentru creșterea influenței lor în Africa, America de Sud, dar și-n țări europene de tip Marea Britanie, Italia sau fostele state comuniste.
Și uite așa, politica lui Biden&Company, susținută de către liderii-marionetă din NATO-UE, a dus la validarea internațională a autocrațiilor conduse de Putin, Xi sau Modi, dar acest lucru a fost posibil și pentru că în blocul Occidental avem de-a face demult cu democrații mimate, unde liderilor politici profesioniști le-a fost barat drumul către putere. Iar autocrații s-au uitat ani în șir, cu satisfacție și zâmbete viclene, cum le sunt validate în mod indirect guvernările autoritare, prin ''teatrul de păpuși'' instalat de America în interiorul Europei, iar pe fondul războiului prostesc declanșat de americani în Ucraina, vor culege în sfârșit roadele.

Cozmin Gușă