Anul electoral 2024, un an de răscruce pentru România?

Confruntarea dintre Occidentul Colectiv condus de SUA și axa Rusia-China care conduce noua organizație a Sudului Global, BRICS, se apropie cu fiecare zi de punctul de explozie.

Cea mai vocală personalitate politică occidentală este fără îndoială președintele francez Emmanuel Macron care îndeamnă practic la o confruntare directă, la vedere între NATO și Rusia în Ucraina. Joi, 6 iunie 2024, Emmanuel Macron a surprins din nou anunțând că Franța va trimite Ucrainei avioane de vânătoare „Mirage 2000-5". Volodimir Zelenski, fostul președinte legitim al Ucrainei (până pe 21 mai!) a ținut azi, vineri 7 iunie un discurs bombastic în Parlamentul francez : „France, je vous remercie!"

Volodimir Zelenski este în acest 7 iunie 2024 în capitala Franței pentru a patra oară la Paris după începutul războiului din Ucraina. Franța va acorda Kievului încă 650 de milioane euro de credite și de donații. Într-un interviu de joi seară Emmanuel Macron a anunțat pe lângă cedarea către Ucraina de „Mirage 2000-5" și formarea a 4 500 de soldați ucrainieni. Președintele ucrainian e prezent în Franța cu ocazia a celei de-a 80 aniversări a debarcării în Normandia. Rusia, marele învingător din cel de-al doilea război mondial, lipsește.

Joe Biden, prezent la Paris, a anunțat la rândul său un nou ajutor american pentru Ucraina de 225 de milioane de dolari. Președintele american a prezentat de asemenea, pentru prima dată, scuze publice pentru întârzierea de mai multe luni a ajutorului american. Comisia Europeană crede că Ucraina și Moldova au îndeplinit toate condițiile pentru deschiderea negocierilor de aderare la UE.

Decizia occidentalilor de a livra Ucrainei rachete cu rază lungă de acțiune capabile să lovească Rusia în adâncime e în curs. Aceste arme împreună cu relativ vetustele F-16 (care pot transporta și arme nucleare) vor fi livrate treptat în lunile următoare. Reacția Rusiei a fost promptă. Atât fostul președinte Dmitri Medvedeev cât și Vladimir Putin amenință furnizorii occidentali de armament performant, recent, replici pe măsură. Vladimir Putin a spus la Sankt Petersburg: „Rusia poate lovi cu rachete cu rază lungă toate țările care furnizează asemenea arme Ucrainei"

Iată câteva din ideile lui Vladimir Putin exprimate în deschiderea Forumului economic internațional de la Sankt Petersburg, într-o conferință de presă în prezența șefilor de agenții de presă mondiale:

„Autoritățile americane de astăzi comit eroare după eroare, nu doar în politica internațională, dar și în economie".

„Nimeni în Statele Unite nu se interesează de Ucraina, ei se interesează doar de propria lor măreție și de puterea lor".

„Sângele rus vărsat în Donbas «nu e apă», astfel ca Rusia să poată să închidă ochii".

„Occidentul controlează armele furnizate Ucrainei, este o etapă foarte periculoasă".

„Apariția tancurilor germane în Ucraina a provocat un șoc moral și etic în societatea rusă, care avea o bună atitudine către Germania".

„Federația Rusă poate să furnizeze arme cu bătaie lungă în regiunile lumii unde lovituri sensibile pot fi îndreptate împotriva țărilor care furnizează arme Ucrainei".

„Nu e Kievul, ci Occidentul, cel care decide ce ținte să lovească cu armele cu rază lungă de acțiune. În spate sunt Regatul Unit sau Statele Unite, după armele utilizate".

„În caz de amenințări, Federația Rusă estimează că poate folosi toate mijloacele de care dispune".

„Sper că situația între Federația Rusă și Occident în lumea întreagă să evolueze către înțelegeri și nu către o escaladare fără sfârșit".

„Furnizarea de către Germania de noi arme Ucrainei distruge relațiile între Moscova și Berlin".

„După cel de-al doilea război mondial Germania nu a fost niciodată complet suverană".

„Economia franceză se apropie de recesiune".

„După 2014, Rusia a făcut tot ce a fost posibil pentru rezolvarea pașnică a conflictului ucrainean".

„Forțele armate ucrainiene pierd în fiecare lună 50 000 de persoane omorâte sau rănite, ratio este în jur de 50/50".

„Forțele armate urainiene mobilizează în jur de 30 000 de persoane pe lună".

„Statele Unite îl vor tolera pe Zelenski până în primăvara lui 2025, apoi îl vor înlocui".

(reseauinternational.net, L'essentiel de la rencontre de Vladimir Poutine avec les chefs des agences de press mondiales dans le cadrebdu SPIEF, 6 iunie 2024).

Niciodată de la Hiroshima și Nagasaki omenirea nu a fost mai aproape decât astăzi de „accidentul" nuclear. Vechea ordine mondială, dreptul internațional au fost complet abandonate și nici „ordinea bazată pe reguli" susținută de SUA nu pare să mai fie respectată de țările din afara zonei de influență americane. Dezordinea mondială e deci instalată în toate sensurile, în toate direcțiile cu riscurile care decurg.

România aflată la marginea „ordinii" occidentale, cu un război absurd și distrugător la frontierele sale și în conflict deschis cu Rusia pentru Republica Moldova (Basarabia) a intrat sau e pe cale să intre într-o perioadă de mare risc. Deși românii sunt mai puțin rusofobi decât alte națiuni europene (Marea Britanie, Polonia, Țările baltice) nu poate urma decât politica comună a NATO. Asta deși țările NATO din Vestul Europei nu se găsesc nici pe departe în aceeași situație cu cele din Estul Europei, țările foste comuniste care au făcut parte din blocul sovietic, din Pactul de la Varșovia.

În alte perioade de mare încordare cum a fost Războiul de Independență de la 1877 sau primul război mondial, România a avut norocul să aibă conducători luminați (Carol I și I.C. Brătianu sau regele Ferdinand cel Loial și Ionel Brătianu). Astfel aceste războaie s-au purtat în cheia foarte avantajos pentru noi.

Înainte de al doilea război mondial și în timpul războiului i-am avut pe Carol al II-lea și pe Ion Antonescu. Rezultatul e bine cunoscut: 45 de ani de comunism și de ocupație sovietică. Situația nu e deloc mai bună astăzi. Pentru una dintre cele mai periculoase perioade pentru țară avem cei mai slabi și mai detestați conducători, cu cea mai mizerabilă clasă politică posibilă.

Dacă războiul care se profilează între Rusia și China pe de o parte și Occidentul Colectiv pe de altă parte va deveni efectiv, cu România la frontiera dintre cele două blocuri, nu putem să ne așteptăm la hotărâri înțelepte, în sensul protejării poporului nostru. Toate deciziile din ultimii doi ani și jumătate de război pot fi definite ca cele mai docile, mai subordonate blocului din care facem parte. Cu asemenea decidenți, urmările pot fi devastatoare pentru țara noastră.

Alegerile de duminică 9 iunie 2024, cele locale și cele europarlamentare, vor avea loc cu certitudine. Vom avea astfel noi conducători locali, primari și consilieri, președinți de consilii județene, de fapt cei mai importanți lideri politici pentru că într-adevăr reali și reprezentanți la Bruxelles. Subiectul așteptat după alegerile europarlamentare este federalizarea Europei. 1 ianuarie e văzută ca o dată istorică pentru evoluția Uniunii Europene.

Dacă vom mai avea și următoarele două rânduri de alegeri, prezidențiale și parlamentare, vom afla în funcție de evoluția conflictului dintre NATO și Rusia, astăzi încă nedeclarat. Dacă totuși vom avea norocul să avem și un Parlament nou, mai serios, mai consistent și un nou președinte mai bun, luminat, poate vom putea trece cu succes prin marile încercări care se anunță din toate părțile.

Petru Romoșan