Asasinii de la Moscova

Mă bucur că am fost primul analist din România care a semnalat că Alexandr Dughin nu mai era de mult în relații atât de cordiale cum se credea cu Vladimir Putin. Și că asasinatul pus la cale, căruia i-a căzut victimă fiica acestuia, ar putea fi o piesă dintr-o mutare cinică pe tabla de șah a politicii de la Moscova. Astăzi, din ce în ce mai mulți jurnaliști din lume ne oferă detalii pe aceeași temă. Cum stăm însă cum scenariul conform căruia mâna criminală ar fi totuși manevrată de la Kremlin?

Presa de la Moscova, puternic alimentată sau, dacă vreți, intoxicată cu „informații privilegiate", susține la unison că macabrul atentat ar fi fost pus la cale de ucraineni. Mai mult chiar. Prin canale oficiale este difuzată informația cum că o persoană, agent ucrainean, împreună cu fiica, ar fi urmărit și detonat autoturismul în care ar fi trebuit să se afle Alexandr Dughin, considerat în continuare de mulți creierul lui Vladimir Putin sau chiar un Rasputin al noii Rusii. După care ar fi dispărut prin Estonia. Niciun analist serios din lume nu poate să creadă asemenea baliverne. Cu atât mai mult, cu cât astăzi se știe că, de cel puțin zece ani, „creierul" nu s-a mai întâlnit cu Putin. Că relațiile lor s-au răcit. Și, la fel cum s-a întâmplat și cu alte somități, țarul de la Moscova s-a izolat și în raport cu Alexandr Dughin. Ba mai mult decât atât. În câteva rânduri, Vladimir Putin și-ar fi exprimat rezervele sau chiar iritarea în raport cu cel mai mare ideolog al vocației imperiale ruse. Și să nu ne mirăm. Istoria ne oferă nenumărate exemple în care persoane, aflate practic pe aceeași baricadă ideologică, ajung să se urască și chiar să se suprime.

Pentru Kremlin, important nu este cum percepe planeta un eveniment sau altul, generat în Federația Rusă sau legat cumva de serviciile ei secrete, ci cum percep rușii respectivul eveniment. În prezent, majoritatea covârșitoare a cetățenilor Federației Ruse este convinsă că atentatul a fost pus la cale de ucraineni. Indiferent de comentariile sau chiar informațiile furnizate de servicile secrete, de presa sau chiar de către oficialii din alte state. Se mai vehiculează ideea, care mie mi se pare o prejudecată, că de fapt serviciile secrete ale Moscovei lucrează din ce în ce mai amatoristic. Mai superficial. Că fac greșeli. Că lasă urme, din care orice persoană cât de cât obiectivă poate trage concluzia că numeroasele execuții din ultimii ani sau atentate săvârșite pe teritoriul Federației Ruse sau în afară, împotriva unor persoane cât de cât relevante, aparținând sistemului sau unor opozanți ai lui Vladimir Putin, sunt săvârșite atât de stângaci, încât dovedesc deprofesionalizarea respectivelor servicii. Dar dacă analizăm aceste evenimente, care s-au înmulțit îngrijorător, dintr-o cu totul și cu totul altă perspectivă? Dacă am avea în vedere că asta au și intenționat autorii atentatelor și asasinatelor săvârșite împotriva unor șefi ai instituțiilor de forță asupra unor bancheri, importanți oameni de afaceri din domeniul energetic, jurnaliști sau opozanți politici ai lui Putin? Nu care cumva semănarea terorii, a fricii, este privită de Kremlin drept un instrument eficient, care îi oferă lui Putin posibilitatea de a domina și controla societatea rusă? Nu care cumva, din această perspectivă, chiar se urmărește intimidarea opozanților săi? Nu care cumva cele două importante servicii secrete, care pun la cale asemenea atentate, lasă în mod intenționat urme, pentru ca toată lumea să știe cât de lungă și cât de eficientă este în definitiv mâna Kremlinului?

Actul criminal săvârșit zilele trecute în proximitatea Moscovei, îndreptat aparent împotriva lui Alexandr Dughin și căruia i-a căzut victimă fiica acestuia, a cărei moarte este deplânsă de liderul de la Kremlin, se așează după opinia mea perfect pe tiparul pe care l-am prezentat mai sus. A nu se înțelege însă că, dincolo de raționamentele de logică formală pe care le fac, dispun de informații certe, de natură să-mi susțină teoria.

Sorin Rosca Stanescu