Căderea lui Svengali

Numele de Svengali nu spune multe lumii de astăzi. Chiar dacă ai citit biblioteci întregi, părintele romanului gotic francez George de Maurier este greu de găsit.

Într-unul dintre romanele sale, numele de Svengali este dat unui personaj, rupt în fund de sărac, profesor de muzică care reușeste prin controlul minții să creeze impresia talentului de a cânta. Aflată sub puterea hipnotică și malefică a lui Svengali, femeia de care se îndrăgostește acesta, devine astfel o mare cântăreața. Falsă impresie, care durează până la ruperea vrajei și decăderea sinistrului individ. Finalul literar macerat de crimă și moarte crează și prima mare analiză a comportamentului svengalez din analale comunicării politice.

Fără a greși se poate spune că Steve Bannon a fost un Svengali pentru Trump. Sau mai bine așezat în logica analizei de profil, Trump a fost considerat demn de a fi ales președintele SUA pentru că Svengali Bannon a creat prin puterea mesajului său monoideatic și bine țintit, psihoza necesară succesului trumpian. La disiparea vrajei, prin ieșirea la suprafață a adevăratei fețe a beneficiarului, exact cum se întâmplă cu falsa cântăreață din scrierea franceză, metoda Svengali devine exemplul exploatării în orb a naivității naturale, ancestrale a rasei umane.

După ce a mărșăluit în mlaștina putridă a unui naționalism american de extremă dreaptă, atunci când se afla la conducerea publicației Breitbart (o formă mult mai evoluată a revistei România Mare), fiind dotat cu un aplomb intelectual rar întâlnit, fiind perfect conștient de confuziile de nuanțe ale mesajului său, după ce a fost numit consilier prezidențial și dat afară ca un câine plouat, Steve Bannon, se găsește astăzi într-o celulă. Bomba a explodat acum câteva ore, când procurorii celebrului District Sud al procuraturii din New York (supranumit și Districtul Suveran al Procurorilor pentru îndărjirea istorică cu care aceștia își apără independența în fața oricărei presiuni politice sau statale) au decis arestarea fostului consilier al lui Donald Trump și strateg excepțional al campaniei prezidențiale de acum patru ani. Deși mulți îi refuză acest titlu, inclusiv beneficiarul direct, Steve Bannon a fost cel care l-a făcut pe Trump președinte. Apelând la instinctele gregare ale unei Americi albe, rasiste, biblice prin bărbile pe care le poartă și unicelulare datorită lipsei de gândire, Bannon a fost motorul, uleiul și mintea care au creat victoria nesperată a lui Trump de acum patru ani.

Strategul naționalist american este cel care nu numai că îl ghidează pe Donald Trump printre meandrele complicate ale unei campanii prezidențiale imposibile și fără real succes, cu căderi atât de brutale încât devin dureroase fizic pentru elita politică din SUA, dar îi și imprimă o dinamică specială. Este creatorul mesajului, extrem de eficient electoral, privind construirea zidului anti imigrație între SUA și Mexic, fiind în același timp scenaristul celebrei conferințe de presă, unde cele trei acuzatoare ale lui Bill Clinton vor sta alături de Donald Trump pentru a înăbuși scandalul grobian „grab by the pussy". Pentru Hillary Clinton a fost o insultă personală, umilința pe care aceasta a suportat-o fiind neegalată în istoria modernă a politicii americane. Svengali reușeste minunea de a transforma un egomaniac plin de euforii grandioase, mediocru emoțional și lipsit de orice formă de educație politică, istorică sau simplă logică, într-un temut adversar politic. Trump o va învinge pe Hillary Clinton nu pentru că era bun ci pentru că influența nefastă fusese deja articulată prin propaganda perfectă, inventată de către Bannon. Ultimul ordin, mecanic scandat de către adulatori hipnotizați, "Arestați-o", cu referire la Hillary Clinton a fost și ultimul apel subliminal la noua revoluție pe care o imagina Steve Bannon. Au urmat marile transformări lingvistice ale candidatului Trump ca apoi să devină incredibil de periculoasele poziții politice ale președintelui cu același nume. Svengali putea liniștit să plece cu aleasa sa în turnee mondiale. Doar lipsa de talent și vitriolicele atacuri trumpiene, la adresa tuturor și nimănui, au făcut ca lumea nouă să nu fie invadată de către imagistica psihotică creată cu unic scop de a provoca o nouă revoluție americană.

Pentru loialitatea sa, pentru curajul nebunesc de a se imersa într-o campanie electorală considerată de către absolut toți analiștii politici ca fiind cea mai josnică din istoria alegerilor prezidențiale americane, după alegerea lui Trump ca președinte al SUA, Steve Bannon este numit strateg politic principal la Casa Albă. Precum mulți dintre cei din jurul vulcanicului președinte american, Bannon va rezista în centrul puterii americane doar nouă luni. Multe luni pentru dușmani, puțin timp pentru susținători, istoria va reține doar fraza pe care acesta a rostit-o atunci când a părăsit Casa Albă: președinția Trump pentru care noi am luat și am câștigat, a murit în această zi! Din nefericire pentru istorie, a uitat să precizeze și cine erau cei care câștigaseră, adică cei din spatele cortinei.

Cel care a încercat nebuneasca strategie de a delocaliza influența coruptă a prințesei de coroană Ivanka și a numai puțin celebrului consort Kushner, cel care a implicat Casa Albă în succesive, dar la fel de memorabile, schimbări de direcție de politică americană internă, Steve Bannon a devenit, cu timpul, punctul nevralgic al relației dintre administrația Trump și un număr important de familii bogate din SUA. Sponsorizat cu îndârjire de către miliardarii Mercer, aflată, de generații, în război cu marea nobilime sudistă, acea a banilor vechi și legați de războaiele fundamentale ale statalității americane, strategul extremei dreaptă va face o singură, dar vitală greșeală. Va crede că Trump este omul care va forța o nouă revoluție americană. Nu numai că Trump nu avea nici gând să provoace deranjul unei revoluții, dar a și început să negocieze cu exact blamata clasa politică americană atât de detestată de către Bannon și zeloții săi. Pentru interese mici, mercantile și de-a dreptul egoiste, președintele Trump se dovedise un fals politic cât SUA de mari.

Documentatul teoretician al extremei drepte, va uita în analizele sale, un aspect simplu dar percutant și anume demografia. America visurilor revoluționare din timpul imperiului britanic a decedat în bună pace dupa primul război mondial. Astăzi America este mai mult imaginea lui Obama Barack sau Hussein decât a lui Washington, căci de Lincoln, aproape că a devenit o crimă să îl amintești. America de pe aripile vântului nu mai există. Bannon tocmai asta a vândut prin vocea falsă a lui Trump, iar atunci când puterea a fost în mâna lui chiar a și încercat să refacă acele timpuri. Exploziile sociale succesive, violente și permanentul război de cucerire a puterii politice din ultimii patru ani l-au scufundat pe Trump și au distrus visul lui Bannon.

Deși s-a dorit un D'Annuzio cu a lui constituție corporatistă, Bannon a visat doar la celebrul ordin leninist „ocupați gările", care trebuia să galvanizeze masa de votanți. Așteptând regatul paradisiac pierdut pe mâna imigranților blestemați si a minorităților de tot felul, americanii trumpismului nu au mai primit codul de luptă. Svengali devenise periculos pentru liniștea comodă a marelui blond. A plecat înnapoi spre sărăcie, căci familia Mercer nu au mai continuat cu generoasele donații. Ca atare Bannon, cu alți trei prieteni, a creat un mecanism online de crowdfunding, prin care s-au adunat 25 de milioane de dolari, pentru a fi construite, pe terenuri private, porțiuni ale celebrului zid anti emigrație cu Mexic. De acolo banii au plecat spre persoane private. Mulți și curați, căci, nu-i așa?, veneau de la patrioții americani.

Omul care anunța revoluția trumpiană în Europa, mizând pe dezintegrarea europeană post Brexit, omul care dicta micilor neo-hitlerieni de pe bătrânul continent, dicționarul internaționalist al unui rasism nu numai biologic, dar în primul rând cultural și arian, devine astăzi, cetățeanul simplu, Steve Bannon, arestat pentru o excrocherie financiară prin care sume importante au fost sifonate spre confortul personal. Ca tehnologie criminală este o găinărie. Un fond secret și multe spălări de bani clasic studiate de către studenții de la Quantico, descoperă lumii nimicnicia personajului.

Interesant pentru a înțelege decăderea personajului este că Steve Bannon a fost arestat de pe iahtul unui dizident chinez, putred de bogat, provenit din chiar reformele capitaliste ale Chinei comuniste. Ridicolul momentului nu poate scăpa ochiului avizat. Cel care a promovat politica isterica sinofobă a actualei administrații, este arestat pe vaporul unui chinez. La aproape doi ani de la izgonirea din seraiul de pe Potomac, Steve Bannon coboară astfel, gotic și ineluctabil, treptele infernului pentru a face celebra poză din arest. Steaua unuia dintre cei mai luciferici și intelegenți agenți ai naționalismului american contemporan a apus defintiv.

Pentru Trump, așa cum a descris George de Maurier, nu urmează decăt concertul de gală unde publicul va auzii doar falsul, acum real, al mesajului său. Căci fără Svengali și forța lui malefică, împăratul este gol pușcă. Urmează refacerea unei Americi obosite de magie psihotică și ocupată de un virus, care, fără să facă prea mult efort, a aruncat în aer atât de clamata măreția a ei. A face America măreață din nou, va însemna, în primul rând, un deceniu de control medical și social absolut, de retragere din marile conflicte subordonate visului naționalist alb și reintroducerea decenței în dialogul public. Adică, timpul pierdut al marilor speranțe. Pentru Steve Bannon probabil, așa cum analiștii legali o spun acum, urmează decenii de detenție. O poveste demnă de goticul literar francez. În fapt, o tragedie americană absolută.

H.D. Hartmann