Despre omul lui Soros. Cu cărțile pe masă

Despre Consiliul Național al Audiovizualului, care începe să fie transformat de către unii dintre membrii săi într-o veritabilă inchiziție, al cărei efect este inhibarea libertății de expresie, am mai avut prilejul în ultima vreme să mă pronunț. Revin asupra acestui subiect din două motive. Unul dintre acestea este și spectaculos, și relevant în același timp. Și îl vizează pe Mircea Toma.

Primul motiv la care mă refer este că, pe măsură ce statul român devine din ce în ce mai represiv și asistăm la o contracție periculoasă a democrației, chiar la o militarizare a unor instituții prin definiție civile, CNA, o instituție plătită la greu din bani publici, începe să se contureze drept un vârf de lance al unei cenzuri disimulate. O cenzură disimulată în spatele unor amenzi, de natură să pună pe butuci operatori radio și TV, care nu dispun în mod evident de mijloacele necesare de a face față penalităților, de a instaura un regim de frică și de teroare în rândul celorlalți, inhibând astfel libertatea de expresie. Al doilea motiv mi-l oferă Mircea Toma.

Acest Mircea Toma, care se recomandă în mod oficial drept „profesor și cofondator al Așezământului Cultural Academia Cațavencu", este plătit lunar din bani publici în calitate de membru CNA cu 16.640 de lei. Propus și susținut în această instituție de către partidul neomarxist USR-PLUS, Mircea Toma a debutat, afirmând în fața comisiei parlamentare care l-a validat că „CNA ar trebui să fie independent față de mediul politic". În teorie sună bine. În realitate, așa cum dovedesc ședințele CNA, care sunt publice, și intervențiile acestuia, Mircea Toma a acționat în sens contrar. Și cu toate acestea, la modul declarativ, insistă. Și iată o nouă declarație a sa. „Cea mai toxică problemă a CNA este faptul că, în multe dintre situațiile în care trebue să judece prestațiile audio-vizualului, acest lucru se face de pe poziții politice".

În ciuda declarațiilor sale, acest personaj cu rang și cu venituri și facilități de ministru, acționează într-un sens cu totul și cu totul contrar statutului CNA și propriilor declarații de principiu. Mircea Toma, într-o inregistrare video a unei sedinte CNA îi face apologie lui George Soros.

George Soros este un miliardar american, de formație matematician, specialist în calculul probabilităților, care a devenit faimos, după ce a pus la cale o mega-operațiune speculativă pe bursa din Londra, care l-a umplut de bani. Apoi, George Soros a descoperit o inginerie, pe care o practică la nivel global și care l-a consacrat în lumea întreagă drept un personaj nu numai extrem de puternic, ci și extrem de controversat. Utilizând principiul „societății deschise", el a creat în întreaga lume un păienjeniș de fundații, care, aparent, au variate scopuri caritabile.

În realitate, în plasa acestor fundații sunt prinse zeci de mii, poate chiar sute de mii de personaje asemănătoare cu Mircea Toma. Ei devin activiști Soros și își exercită competențele aparent pe terenul societății civile, făcând presiuni constante și din ce în ce mai insistente asupra factorului politic. Mereu în numele unei societăți civile, pe care pretind că o reprezintă în mod legitim. Numai că, în realitate, ei nu sunt propulsați de grupuri de cetățeni animați de scopuri caritabile, ci de un uriaș și eficient aparat, manevrat de la distanță de George Soros. Pe măsură ce asemenea organizații devin mai puternice, ele își înșurubează reprezentanții în instituții ale statului, cum este de pildă în cazul nostru CNA, și din aceste poziții încep să exercite nu un control civic asupra politicului, ci influențe malefice asupra celor aleși de către cetățeni sau desemnați de cei aleși. Iar în ultimă instanță, reprezentanții „societății deschise" devin reprezentanți ai partidelor politice, ai puterii executive, legislative și judecătorești, deci fix reprezentanți ai „societății închise", conform chiar definițiilor date de fundațiile Soros.

Miliardarul american a descoperit - și acesta este rețeta care îi poartă numele - că sumele colosale investite în organizații civice, manipulate și înfipte apoi în textura statului, îi aduc venituri înzecite. „Societatea deschisă" devine astfel o afacere. Din această perspectivă, George Sors reprezintă unul dintre cele mai periculoase centre de influență la nivel global.

Am făcut paranteza de mai sus, pentru a-i ajuta pe cititori să înțeleagă cât de nociv este discursul apologetic al lui Mircea Toma în plenul unui CNA, care l-a ascultat răbdător și cu gura căscată pe reprezentantul USR-PLUS în această instituție, în mod oficial și aparent, dar în realitate pe reprezentantul lui George Soros. Oameni de acest fel decid cărui post de radio sau de televiziune trebuie să i se dea peste bot și care sunt vocile din domeniul audiovizualului care trebuie suprimate. Asta se practică într-o instituție creată inițial într-un cu totul și cu totul alt scop.

Sorin Rosca Stanescu