Justiție după chipul și asemănarea lui Bolojan la Oradea (I)

Curtea Constituțională a amânat pe vineri, 16 ianuarie, pronunțarea hotărârii asupra excepției de neconstituționalitate la legea privind pensiile magistraților, de care depinde scaunul și capul premierului Ilie Bolojan. Șeful Guvernului a pregătit în ultimele zile o mare reformă a justiției, care ar cuprinde cică 1.000 de pagini. Ultima reformă a făcut-o slugoiul său Cătălin Predoiu și se vede unde și ce a ajuns justiția autohtonă. UM-urile mediatice ale sistemului (Recorder, Freedome House, Press One, G4Media), toate cu sorginte bolșevică și cu finanțare sorosistă, au pus tunurile de câteva săptămâni pe noul președinte al Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ), Lia Savonea, primul judecător al țării, și, mai nou, și pe ministrul pesedist de justiție, Radu Marinescu. Marea miză este acapararea și controlarea justiției de către gașca liberalo-useristo-bruxelleză. Într-un asemenea context, consider că este binevenită o prezentare a stării actuale a justiției orădene cu care premierul Bolojan a fost conexat și  cu care a impactat în ultimele două decenii, în care a deținut funcții locale și naționale de primă mână (prefect al județului Bihor, secretar general al Guvernului, primar al municipiului Oradea, președinte al Consiliului Judeșean Bihor, președinte al Senatului României, președinte interimar al României, prim-ministru al Guvernului României).

A dat strechea în justiția bihoreano-bolojană!

După greva prelungită și ilegală a magistraților patriei din perioada 27 august-21 octombrie 2025, în cursul lunilor noiembrie și  decembrie, în contextul discuțiilor și protestelor legate de actul normativ privind modul de calcul al pensiilor judecătorilor și procurorilor și de vârsta de pensionare a acestora, parcă a dat strechea în unii magistrați de la instanțele și parchetele din Oradea. Au fost încălcate norme procedurale pe bandă rulantă în mai multe dosare îndeosebi de pe rolul Tribunalului Bihor.  Astfel, în dosarul Tribunalului Bihor nr. 2966/111/2024, având ca obiect o acțiune de constatare a nulității absolute a unui contract de cesiune a părților sociale ale SC DAVAL SRL (la care m-am referit amplu în articole de presă precedente, cum ar fi ,,Mafia avocaților și judecătorilor legată de primăria lui Bolojan”)  formulată de reclamantul Gabor Petru-Florin, care avea și are calitatea de asociat-unic și administrator al societății, a fost dezbătută în fond în data de 4 decembrie 2025 în lipsa reclamantului și a avocatului acestuia, care a trebuit să se deplaseze  în ziua respectivă la Curtea de Apel Cluj, unde avea o cauză cu inculpat arestat, și a reziliat contractual de asistență juridică în după-amiaza zilei anterioare. Președintele completului de judecată a fost judecătoarea Laura Manea, vicepreședinte delegat al Tribunalului Bihor din octombrie 2025, anterior președinte al Secției I Civilă, care a respins vădit nelegal cererea după două săptămâni de amânare a pronunțării (în 18 decembrie). Avocatul pârâtului în cauză (Hirțea Călin) este Adrian Pop, a cărui soție este judecătoarea Patricia Florica Pop de la Secția II Civilă a Curții de Apel Oradea, care a fost colegă, timp de câțiva ani, cu judecătoarea Laura Manea la Tribunalul Bihor. Asupra soților Pop au fost lansate în ultima perioadă acuzații grave legate de fapte de corupție și de crimă organizată. 

 Tot în data de 4 decembrie, un complet de doi judecători de la Secția I Civilă a Curții de Apel Oradea a dezbătut în fond, în lipsa apelantului și a avocatului său (același avocat care a trebuit să fie prezent la Curtea de Apel Cluj, într-o cauză cu inculpat arestat), precum și în lipsa avocatului părții civilmente responsabile (un distins membru al Baroului București) apelul declarat de cunoscutul jurnalist Ovidiu Ohanesian împotriva sentinței civile pronunțate de către Tribunalul Satu Mare în dosarul nr. 1109/266/2022, având ca obiect o acțiune în răspundere civilă delictuală intentată de un polițist dubios din Negrești Oaș. Dubios este și că acest dosar a fost ascuns opiniei publice, nefiind postat nici pe portalul Tribunalului Satu Mare nici pe portalul Curții de Apel Oradea. În data de 18 decembrie vajnicul complet orădean a respins într-un mod cam terorist apelul jurnalistului răpit în Irak cu 20 de ani în urmă. Probabil că s-au gândit la un premiu de consolare la această aniversare. Președinte al Secției I Civilă a Curții de Apel  Oradea este controversata și tranzacționista judecătoare Doina Măduța, asupra căreia au fost lansate acuzații de fapte de corupție comise în tandem cu soțul său, avocatul Ionel Măduța, în care l-au împlicat la un moment dat și pe fiul lor, la vârsta de opt ani. Avocatul Măduța are antecedente în materie de corupție, fiind arestat și condamnat de Curtea de Apel Timișoara în 2002 la o pedeapsă de patru ani cu executare pentru trafic de influență, dar a reușit să obțină soluție de achitare la Înalta Curte de Casație și Justiție, cu concursul unui avocat profesor universitar foarte influent din Timișoara.

Abuzuri și tembelisme fără număr la Tribunalul Bihor

În data de 11 decembrie am asistat la un act nemaiîntâlnit într-un proces judecat în dosarul Tribunalului Bihor nr. 2394/111/2025, având ca obiect procedura de deschidere a insolvenței SC DAVAL SRL. După ce președintele completului de judecată a pus în discuție și a admis excepția lipsei calității procesuale active a contestatorului Hirțea Călin și după ce a respins mai multe cereri nejustificate de amânare formulate de avocatul Adrian Pop, în calitate de apărător al acestuia, a primit la dosarul cauzei de la pierzătorul calității procesuale active o cerere de intervenție formulat de un terț, Pater Mihail, care nu avea niciun interes legitim în cauză. Hirțea a invocat și a predat judecătorului cererea de intervenție imediat după respingerea cererilor de amânare formulate agasant de avocatul  Pop, care a avut astfel motiv pentru a formula o nouă cerere de amânare în vederea comunicării   cu părțile a cererii de intervenție formulată de absentul Pater. În mod normal și legal, o astfel de cerere putea  fi depusă de terțul în cauză doar prin registratura instanței. Se pare că la instanțele din Oradea oricine de pe stradă poate transmite judecătorilor acte procesuale printr-un curier de ocazie.

A doua zi, respectiv în 12 decembrie, a sărit peste cal, cu pletele și cu legea în vânt, judecătorul George Micu în dosarul Tribunalului Bihor nr. 1060/111/2025, având ca obiect plângere împotriva rezoluției directorului Oficiului Registrului Comerțului Bihor, formulată de petentul Hirțea Paul, reprezentat de avocatul Adrian Pop. Acest judecător a respins cererile justificate de amânare formulate de avocații intervenienților Gabor Petru-Florin și Popa Petru-Florin, motiv pentru care a fost recuzat. În loc să suspende cauza în vederea timbrării și depunerii cererii de recuzare și a judecării acesteia, cu o grabă suspectă, judecătorul Micu a dispus trecerea la judecarea pe fond a cauzei. Noroc că avocații intervenienților au descoperit, înainte de intrarea judecătorului în sală, că la dosar a apărut o cerere precizatoare formulată în numele  intervenientul Popa Petru-Florin, care a fost depusă în dimineața zilei respective și despre care nu aveau știință, astfel că au formulat cerere de amânare pentru clarificarea provenienței acesteia, precizând că l-au contactat telefonic pe intervenientul Popa, iar acesta le-a spus că nu ar fi depus o astfel de cerere și nu știe nimic de proveniența acesteia. Astfel că judecătorul Micu nu a mai avut ce face și a admis cererea de amânare. Un alt fapt dubios în cauză este că o altă persoană a achitat taxa judiciară de timbru pentru intervenientul Gabor Petru-Florin și a depus la dosar dovada în acest sens, respectiv partea adversă Hirțea Călin. Pentru judecătorul Micu a fost un fapt normal și banal. Cererea de recuzare formulată împotriva sa a fost respinsă cu aplomb după trei zile de către un coleg de la aceeași instanță.

În data de 17 decembrie, în dosarul Tribunalului Bihor nr. 1395/111/2025, având ca obiect plângerea formulată de petentul Popa Petru-Florin împotriva soluției de clasare emisă de Parchetul de pe lângă Tribunalul Bihor față de numiții Pater Mihail, Molnar Iuliu ș.a., judecătorul Alin Constantinescu a pus din start în discuție temeiurile diferite ale soluției propuse prin referatul organului de poliție și soluției emise de procuror, art. 16 alin. 1 lit. a (fapta nu există) respectiv art. 16 alin. 1 lit. b teza I (fapta nu este prevăzută de legea penală) din Codul de procedură penală. Procurorul  de ședință a rămas mască, iar avocații intimaților Pater și Molnar au încercat să minimalizeze, șoptindu-i reprezentantului Parchetului că ar fi o eroare materială, pe care au susținut-o vag în concluziile lor. Cauza a rămas în pronunțare pe data de 12 ianuarie 2026, când același vajnic judecător a respins în mod surprinzător plângerea formulată. Între timp, respectiv în data de 18 decembrie (a doua zi după dezbaterea pe fond a cauzei, procurorul Ciprian Morar de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Bihor, emitentul soluției atacate, a întocmit un proces-verbal prin care a dispus îndreptarea erorii materiale, modificând temeiul juridic al ordonanței de clasare pe art. 16 alin. 1 lit. a. Acest proces-verbal constituie un abuz cras, un tembelism procedural, o găinărie juridică. Ar fi comportat eventuale discuții situația în care în ordonanță ar fi fost consemnat doar art. 16 alin. 1 lit. b, dar din moment ce a fost adăugată și teza I, nu poate fi vorba în niciun caz de o eroare materială. Judecătorul a luat de fleț procesul verbal  și a respins plângerea împotriva soluției, deși, în mod normal și legal, ar fi trebuit să dispună redeschiderea cauzei și să pună in discuția părților actul ulterior, abuziv și tardiv. 

Caz școală de lipsă crasă de imparțialitate 

Modul în care Tribunalul Bihor a judecat acțiunea în constatarea nulității absolute a contractului de cesiune întocmit între numiții Gabor Petru-Florin și Hirțea Călin, pe motive de dol și leziune, constituie o mostră de lipsă evidentă de imparțialitate. Judecătoarea Laura Manea a  respins cererea de înscriere în fals a contractului de cesiune, deși întocmirea frauduloasă a acestuia este evidentă. A respins cererea de intervenție accesorie în interes propriu formulată de persoana vătămată Popa Petru-Florin  în calitate de administrator de facto al firmei DAVAL, invocând lipsa de interes legitim.  A respins cererea de suspendare a cauzei până la soluționarea plângerilor penale formulate împotriva numiților Hirțea Călin și Pater Mihail (care au avocați cu soții judecătoare titrate la Curtea de Apel Oradea) și a notarului Ioana Bot (verișoară cu soția judecătoare a avocatului Pop), deși soluționarea acestora ar putea avea o înrâurire hotărâtoare în cauză. A respins toți cei șase martori propuși de reclamantul Gabor Petru-Flori, admițând în schimb cei doi martori propuși de pârâtul Hirțea Călin, respectiv doi martori asistenți dubioși, asupra cărora planează lipsa de credibilitate și de loialitate, cu toate că nu au fost propuși prin întâmpinare. A respins întrebările esențiale din interogatoriul adresat pârâtului de către reclamant.

 Împotriva judecătoarei Laura Manea a fost formulată cerere de recuzare, dar a fost respinsă cu ușurință. Judecătoarea Manea s-a grăbit în mod suspect să dea soluție în cauză, după ce s-a antepronunțat la un termen anterior. La penultimul termen de judecată, i-a audiat pe martorii dubioși ai pârâtului în lipsa avocatului reclamantului, deși acesta a formulat cerere justificată de amânare întrucât în ziua repectivă a trebuit să fie prezent la Curtea de Apel Cluj într-un dosar cu inculpat arestat. La ultimul termen de judecată, a respins cererea de amânare a cauzei formulată de avocatul reclamantului, care a invocat că în ziua anterioară a reziliat contractul de asistență juridică încheiat cu reclamantul  întrucât la termenul respectiv avea din nou proces la Curtea de Apel Cluj, cu același inculpat arestat. Astfel, a fost dezbătut fondul cauzei în lipsa reclamantului și a unui nou apărător, iar după două săptămâni a fost pronunțată soluția de respingere.

 Bănuielile privind lipsa de imparțialitate a acestei judecătoare mironosițe sunt întărite și de un alt aspect. Reclamantul din dosarul analizat a depus două cereri de reexaminare pentru taxa judiciară de timbre în alte cauze, cu aceeași motivare de fapt și de drept. Cererea repartizată judecătoarei Manea a fost respinsă, în timp ce cererea repartizată unui alt coleg, judecătorul Radu Hulea, a fost admisă. Que erat demonstrandum! Emană mirosuri urâte în jurul judecătoarei Manea. Am fost sesizat și am constatat pe viu că avocatul Pop face, cu impertinență, inclusiv poliția sălii in cauzele pe care le judecă. Veresia rămâne veresie! Am constatat în ultimele luni că avocaților Adrian Pop și Ionel Măduța, ambii cu soții suspuse la Curtea de Apel Oradea, li se face pe plac în aproape toate cauzele de pe rolul instanțelor aflate sub jurisdicția acesteia. Iar clienții lor de bază și de vază, samsarii interlopi Pater Mihail  și Hirțea Călin, au parte de succese pe toate liniile și în toate dosarele. Nu degeaba, și cei doi maeștri și cei doi interlopi sunt conectați preponderent la afaceri cu Primăria Oradea, condusă după 2008, inclusiv în prezent, de ex-primarul Ilie Bolojan, oploșit șef al Guvernului României din vară, și de mâna sa dreaptă Eugenia Borbely, anterior șefa Direcției Juridice, iar ulterior secretar general al primăriei, beneficiind astfel și de un spate politic și administrativ semnificativ.

Valer Marian