La ce ne putem aștepta după moțiune versus ce-ar trebui sa se întâmple

Înainte să previzionez ce se va întâmpla după moțiune, în următoarele cca 10 zile, voi rememora pe scurt cronologia crizei politice:

Iohannis i-a ordonat lui Cîțu să-l demită de la Justiție pe Stelian Ion, cel care se pregătea să facă propuneri pentru posturile de conducere din Parchete și nu aviza deciziile de achiziție a dozelor de vaccin, eveniment precedat de mazilirea de la Finanțe a lui Nazare, care refuzase și el aprobarea tunului cu vaccinurile, ba chiar refuza să mai fie de acord cu împrumuturile la dobânzi uriașe, comandate și ele de către Iohannis lui Cîțu, pe modelul în care îi ceruse același lucru lui Orban în 2020.

Pe scurt, interesele lui KWI erau lezate, la fel ca și cele ale rezerviștilor din spatele USR, ce nu mai aveau loc de cohorta prezidențială ca să-și facă profiturile lor. În mod previzibil, aceștia din urmă au dat comanda anti-Iohannis, pe care useriștii au executat-o rapid, mascând-o sub formula refuzului guvernării cu Cîțu, formulă la care s-a raliat rapid și firesc AUR-ul. Pentru ca să existe control asupra ofensivei anti-Iohannis, PSD-ul s-a chinuit să preia inițiativa prin mecanisme parlamentare, reușind în final trecerea moțiunii, deci castrarea politică a lui Iohannis, într-un mod net și neașteptat pentru acesta.

Buimăcit, ba chiar aproape de K.O., Iohannis apare public aseară și anunță un time-out de o săptămână, dedicat declarativ limpezirii opțiunilor partidelor, fiind însă în fapt un interval de mari răfuieli prezidențiale cu serviciile secrete care-au refuzat să-i facă jocul neconstituțional în ultima lună. Ne putem aștepta așadar la treburi groaznice în următoarele zile, cu amenințări și șantaje pe măsura marii disperări a lui Iohannis, îndreptate contra celor ce i-ar putea asigura victoria de etapă, mai ales a liderilor USR și PSD, a protectorilor acestora, dar și asupra șefilor instituțiilor de forță ce vor fi presați de președinte să facă ilegalități mari.

Iohannis va acționa pentru ca să nu piardă controlul guvernării, care fapt, dacă se va întâmpla, îl va aduce în dizgrația protectorilor săi europeni care îl girează pe KWI doar atâta timp cât le garantează controlul asupra cheltuielilor bugetare ale României. Ce-ar trebui să se întâmple, având în vedere gravitatea situației politico-economice a țării? Cel mai firesc ar fi formalizarea unei coaliții de criză, pe modelul celei care a dărâmat ieri guvernul, PSD-USR-AUR sau chiar PSD-UDMR-USR, și care, având în vedere derapajele prezidențiale periculoase, ar trebui să fie anti-Iohannis.

USR și AUR par pregătite pentru acest scenariu, UDMR emite solomonic, în schimb PSD-ul, care simte deja la nivelul liderilor presiunea și șantajul pomenite mai sus, șovăie puternic și aruncă pe piață scenarii nepotrivite și necredibile, cum ar fi cel al guvernului de tehnocrați sau al alegerilor anticipate. Există încă și posibilitatea refacerii coaliției PNL-UDMR-USR, însă Iohannis nu e pregătit încă pentru partajarea deciziilor de hăcuire a bugetului cu cei din spatele USR, pentru că asta îl elimină din postura de unic interlocutor al europenilor lacomi ce se-ndestulează din bugetul românesc.

În această cheie trebuie să citiți evenimentele din zilele ce urmează, ce vor fi groaznice pentru cei vizați de șantaje și amenințări, dar vor fi fatale pentru cetățenii aflați în mijlocul isteriei pandemice și sub presiunea plății unor facturi mărite în mod samavolnic, tot pentru profitul operatorilor multinaționali ce-l păcălesc pe Iohannis garantându-i ceea ce nu-i pot asigura, adică impunitatea.

Cozmin Gușă