O înarmare robustă!

Generalul cu patru stele Nicolae Ciucă ne anunță, în zi de Paște, că România se pregătește pentru o înarmare robustă. Pretextul este războiul din proximitatea granițelor noastre. Ce are în vedere premierul României? Care vor fi costurile? În cât timp vom avea o armată puternică?

O armată puternică pentru un stat ca România nu se poate reduce la câteva zeci de mii de militari profesioniști. O armată robustă presupune sute de mii de militari bine antrenați. Nimeni nu poate obține o asemenea cifră cu ajutorul voluntarilor. Ciucă avansează, dacă este serios, nici mai mult, nici mai puțin, decât ideea recrutării obligatorii.

Pentru a antrena sute de mii de oameni este însă obligatoriu să avem unități militare adecvate în proximitatea unor câmpuri de instrucție. Și un număr adecvat de subofițeri și ofițeri pricepuți în a-i instrui pe militari. Sunt necesare uniforme și alte echipamente destinate acestora. Ca să nu mai vorbim de arme și muniții. Dar asta înseamnă doar începutul.

O armată robustă presupune armament ușor și greu, terestru, aerian și naval de ultimă generație. În orice caz, nu vom avea o armată modernă, cu adevărat eficientă, dotată cu armament second hand. Cu avioane F 16 culese acum mulți ani din cimitirul de aeronave din Nevada, recondiționate, vândute portughezilor și, în final, achiziționate de români. Dacă tot suntem printre cei mai importanți parteneri strategici ai Statelor Unite, ar trebui să beneficiem de o flotă aeriană alcătuită din aeronave multirol F 35, nou nouțe și cumpărate în regim offset.

Cu alte cuvinte, banii pe care urmează să-i plătim se pot întoarce în România prin investiții masive în industria de apărare. Nu putem avea o flotă cât de cât redutabilă cu două vase de luptă livrate de Marea Britanie, după care au fost reparate în mare viteză, puse pe linia de plutire, dar care nici astăzi nu sunt dotate cu niciun fel de tehnică de luptă. Sunt necesare corvete noi, cu armament de ultimă generație, a căror construcție pe șantiere navale românești presupune în cel mai bun caz doi-trei ani de eforturi. Și nu mai e necesar cred să intrăm în alte amănunte.

În esență, admițând că generalul cu patru stele Nicolae Ciucă a vorbit serios în calitate de ministru al Apărării și nu s-a apucat să facă glume de Paște cu noi, premierul se gândește probabil fie la un alt război care ar putea reprezenta o provocare pentru România în viitorii câțiva ani, fie la prelungirea războiului din Ucraina cu încă alți câțiva ani buni, și asta în condițiile în care frontul nu se extinde spre Europa de Est, respectiv spre flancul sud-estic al NATO.

Sorin Rosca Stanescu