OMV nu va scoate nicio moleculă de gaz din Marea Neagră!

OMV nu dorește să scoată gazul din Marea Neagră. Asta reiese după punerea cap la cap a ultimelor informațiilor din domeniu. Conducerea companiei austriece mai așteaptă o serie de clarificări de la guvernul României, potrivit presei vieneze. Și ar decide o eventuală investiție, de două miliarde de euro, doar prin vara viitoare.

Elementele din tablou converg spre un rezultat neașteptat: noua conducere a OMV nu ar fi sigură pe valoarea zăcământului din Marea Neagră. Și de aceea mai așteaptă și alte concesii. Vorba unui coleg de presă: austriecii cred că e gazul lor. Președintele statului român, Klaus Iohannis, ar fi cerut, conform unor surse, delegației OMV, prezente luni la Palatul Cotroceni și conduse de noul CEO, Alfred Stern, să urgenteze planul de investiție pe platforma "Neptun Deep" din Marea Negră.

Întoarsă la Viena, conducerea OMV nu pare hotărâtă, cel puțin până la mijlocul anului viitor, să facă niciun pas înainte, în începerea exploatării resursei de gaz, de aproximativ de 100 miliarde de metri cubi. "OMV-Petrom nu vrea să ia o decizie pripită. Schimbarea legii este binevenită, dar mai trebuie să primească de la autoritățile române o serie de clarificări," a declarat un purtător de cuvânt pentru KURIER. Dacă acest lucru se va face, „se așteaptă o decizie finală de investiție până la jumătatea anului 2023". "Aceasta înseamnând că în 2027 poate curge primul strop de gaz, se mai spune în articolul „Pokerul cu gaz din Marea Neagră între România și OMV."

Iată, așadar, le-am făcut o lege pe plac, le-am micșorat redevențele, la plafoane minime, valori comparabile cu țări bandustaneze, iar OMV-iștii sunt tot nemulțumiți. Mai așteaptă clarificări. Păi, nu s-au lămurit? Legea Offshore a fost negociată cu toți partenerii sociali. Inclusiv cu liderii OMV-Petrom, companie considerată la Viena drept cash-caw (vaca de muls). Pe vremea vechiului directorat al lui Rainer Seele, era considerată „bijuteria coroanei." Petrom-ul aduce cele mai mari profituri OMV, dar noua conducere de la Viena nu pare hotărâtă să dea ghes cu o investiție de două miliarde de Euro în exploatarea zăcământului. De ce? Ecartul matematic al resursei e între 45 de miliarde de metri cubi și 75 de miliarde, prea mare, zic practicienii, specialiști în foraje submarine, consultați de noi.

Războiul din Ucraina și criza energetică din Europa au dus foarte repede la o regândire a planurilor de investiții. „Totul merge mult prea încet în România de astăzi", este opinia jurnalistei economice, Andrea Hodoschek, de la Kurier. Guvernul de la București este presat de situația energetică, iar oficialii români sunt îngrijorați că la Viena se gândește altceva. Adică, un Ausfahrt. Ce nu-i convine lui Alfred Stern? Un om școlit în America.

Înainte de a face o digresiune în contextul dat, ar fi bine să ne reamintim că domnul Stern a câștigat, în urmă cu aproape doi ani, postul de CEO al companiei austriece (când nu aveam o criză energetică în Europa), propunând un plan strategic de dezvoltare a noilor tehnologii de producție pe alte ramuri decât cea de hidrocarburi, adică pe chimie, petrochimie și distribuție de carburanți. Niciun moment, spun sursele vieneze, nu a avut în gând deschiderea unor noi platforme de exploatare, ba chiar mai mult, a propus vânzarea activelor deținute în Rusia, unde activează împreună cu societăți rusești.

De la preluarea mandatului, OMV a cumpărat Borealis, compania deținută de firma de stat, Mudabala, din Emiratele Arabe Unite. Înainte de a fi numit CEO al OMV, Alfred Stern a fost director la compania de producere de mase plastice, Borealis. Acum, deținută, în proporție de 75 % de către OMV. Planurile lui Stern nu au fost interpretate corect la București, astfel nu se explică graba cumpărării participațiunilor Exxon Mobil din "Neptun Deep" cu 1,06 miliarde de dolari, prin Romgaz, companie de stat a României.

Conducerea OMV a avut pretenția de a fi operatorul "Neptun Deep," statul român achitând doar partea sa de investiții, în caz de începere a forajelor de extracție. În orice moment, că e vara viitoare sau la Calendele grecești, Romgaz rămâne piua a doua. Dacă în urmă cu doi ani, se discutau despre trei miliarde de euro, necesari începerii exploatării zăcământului din Marea Neagră, iată că astăzi, în presa austriacă, vine vorba despre patru miliarde. Adică, Romgaz, fără a avea putere de decizie privind regimul de operare al plarformelor maritime, trebuie să aibă pe masă, cum s-ar zice, două miliarde de euro, în momentul în care conducerea de la Viena ar zice: "Ja wohl!"

Ce nu se știe la guvernul României și probabil nici la Palatul Cotroceni e că austriecii sunt nemulțumiți că în noua lege offshore există prevederea că gazele extrase din Marea Neagra trebuie mai întâi ofertate statului român, prin ANRSPS, această entitate trebuind să-și exprime în scris, în termen de șapte zile, dreptul la preemțiune. Aceeași lege, la un alt paragraf spune că gazele vândute unor terți, alții decât din România, să nu fie date la un preț mai mic. Asta a înfuriat la culme directoratul OMV.

În Austria se reiau discuțiile mai vechi despre spargerea OMV. O parte să rămână la stat și o parte privată. Dar dacă niciuna dintre părți nu mai vrea să investească în groapa mariană, ce ne facem cu gazul din "Neptun Deep"? Rămâne pe veci pe fundul mării? În Consiliul de Supraveghere a OMV-Petrom, guvernul României are doi distinși domni: Răzvan Nicolescu si Niculae Havrileț, doi oameni care mănâncă pe pâine energia. Dragi oficiali români, o spunem de pe banca de rezerve, cheia momentului e la McKinsey România. Poate că, totuși, reușim să mai schimbăm câte ceva din fotografia momentului.

Marius Ghilezan