Pe șleau despre prețul RCA!

Premierul Marcel Ciolacu a spus că el nu se confundă cu Nicolae Ceaușescu. Că nu poate să dea pur și simplu un decret pentru ca prețul RCA să scadă. E fals.

Dar înainte de a explica și de a demonta această afirmație, voi începe cu o constatare. De câte ori guvernații nu vor să facă ceva sau de câte ori fac ceea ce nu ar trebui să facă, fie invocă înțelegerile convenite cu Uniunea Europeană fie, mai nou, se referă la exigențele economiei de piață. De această dată ne aflăm în a doua ipoteză.

Primul ministru al României, confruntat cu solicitarea insistentă a fermierilor și transportatorilor de a micșora prețul RCA, afirmă că acest lucru nu este posibil fără negocieri prealabile cu asiguratorii. Negocieri pe care, într-un mod neînțeles, Guvernul a omis să le inițieze.

Să încercăm să traducem afirmația lui Marcel Ciolacu. El induce opiniei publice ideea că o reducere a prețului asigurărilor nu se poate face decât în acord cu beneficiarii banilor pe care câteva milioane de români trebuie să-i cheltuiască anual pentru a se asigura împotriva accidentelor. Acum, numărul acestora crește și mai mult, întrucât urmează să fie în mod obligatoriu asigurate și trotinetele și bicicletele electrice.

Este greu de înțeles cum ar fi posibil ca societățile de asigurare, cele care obțin câștiguri substanțiale de la cetățeni și de la societățile comerciale, să-și diminueze în mod voluntar, adică de bună voie și cu mult entuziasm veniturile pentru a le da satisfacție agricultorilor și transportatorilor împovărați între altele și de prețul crescut al polițelor.

Premierul sugerează că dacă Guvernul, în mod direct sau prin intermediul ASF, decide peste capul asiguratorilor, aceștia ar risca să dea faliment și să arunce în aer întreaga piață din România. Numai că lucrurile nu stau deloc așa. În realitate, prețul unei asigurări RCA în România este mai mare decât în alte state europene. Raportat la venituri, este și mai mare.

Ca să scadă, este necesară fie existența unei concurențe reale între societățile de asigurare, în măsura în care există cu adevărat o economie de piață funcțională, fie, în cazul specific României, o analiză comandată de Executiv asupra situației reale, urmată de o decizie guvernamentală.

Nimeni nu dorește ca societățile de asigurare să dea faliment. Și nici nu sunt amenințate de o asemenea perspectivă. Cu excepția situațiilor care s-au mai întâmplat și în care, cu rea intenție, se urmărește eliminarea de pe piață a unor asiguratori, pentru a le face loc altora sau dacă, tot așa cum s-a mai întâmplat, asiguratorii nesupravegheați așa cum se cuvine se fac vinovați de mari fraude, parazitându-și practic propriile venituri.

Prin urmare, solicitarea fermierilor și transportatorilor poate și trebuie să fie onorată. Cu singura condiție ca premierul să se angajeze în acest sens. Mai ales acum, când are timp. Pentru că, așa cum a afirmat, până de curând a fost silit să se concentreze asupra victoriei României în meciul Schengen, o victorie obținută în cer și pe apă.

Sorin Roșca Stănescu