PNL nu vede și nu aude

O regulă consacrată, adică demonstrată de-a lungul timpului, este că în primul an și jumătate de la preluarea puterii, uneori chiar timp de doi ani, partidul sau partidele care au reușit să formeze o majoritate în Parlament și să instaleze un Guvern cresc în toate cercetările de piață. Este o regulă psihologică aplicată în viața politică, și anume că cel care câștigă are tendința să ia tot. Iar scăderea se produce abia ulterior, odată cu erodarea la putere. Ei bine, PNL și USR dau regula peste cap. Aceste două partide, în loc să crească în primul interval, au scăzut. Oare de ce?

Conform ultimului sondaj INSCOP, dat astăzi publicității, PSD a crescut din 2019 până în prezent cu aproape 5%. O creștere uriașă. Și total atipică pentru un partid în opoziție. PSD a dat regula la care mă refeream mai sus peste cap. Dar nu numai PSD. Ci și USR-PLUS. Care, la putere fiind, a scăzut dramatic. În prezent are numai 13,2%, fiind surclasat de AUR, cu 14,2%, partid aflat și el într-o ascensiune fulminantă, cel puțin din punct de vedere statistic. Iar PNL a scăzut și el, ajungând la 26,6%. Cum poate fi explicat acest fenomen ieșit din comun și care se proiectează asupra întregului spectru politic? Și, mai ales, care este tendința? Care este dinamica? Care este prognoza corectă pentru următorul interval de timp din acest an?

Avocații coaliției aflate la putere vor spune - și până la un punct au dreptate - că aceste partide, care au condus România de la Palatul Victoria, s-au confruntat în mod dur cu pandemia și cu criza economică. Și că de aici li se trage scăderea în sondaje, care înseamnă, într-o traducere rapidă, scăderea de încredere. Dacă încercăm să facem o analiză utilizând instrumentele științei istoriei, vom constata însă că cele mai multe partide aflate la putere în momente de criză, puse în situația să gestioneze evenimente cu efecte negative asupra economiei și bunăstării populației, au reușit să-și consolideze poziția, iar în sondaje au crescut, în măsura în care populația a observat că încearcă să facă față cu dârzenie și cu inteligență efectelor furtunii. Deci explicația cum că cele două partide aflate la putere ar fi fost lovite de efectele crizei și de aceea au scăzut în sondaje, nu rezistă.

În schimb, există alte explicații care stau în picioare. Și care, rând pe rând, au fost argumentate și răsargumentate de analiștii politici. PNL și USR au gestionat prost atât pandemia, cât și criza economică. Nu au fost capabile, la putere fiind și dispunând de toate instrumentele necesare, să susțină financiar societățile comerciale și nici să mențină la un standard acceptabil nivelul de viață al unei populații care și așa are printre cele mai mici salarii, pensii și alocații pentru copii din Europa. Și nu numai că nu au existat, în ciuda promisiunilor și chiar în ciuda actelor normative în vigoare, creșteri de niciun fel, dar inflația a scăzut și mai mult în intervalul de timp de referință nivelul de viață al românilor. În aceste condiții, în cercetările de piață ei nu au încotro și penalizează aceste două partide chiar și în condițiile în care, la alegeri, unii le-au creditat. La aceste explicații generale mai trebuie adăugat faptul îngrijorător că cele două formațiuni politice s-au aflat practic într-o continuă dispută între ele, dispută care a dominat și viața internă de partid, atât în ceea ce privește PNL, cât și în ceea ce privește USR-PLUS. Furtuna este întotdeauna periculoasă. Dar atunci când, în plin furtună, oamenii din echipaj nu se mai înțeleg între ei, pericolul crește exponențial iar deznodământul poate fi fatal. Cetățenii interogați prin cercetările de piață au simți acest lucru și l-au semnalat prin răspunsurile pe care le-au dat.

PSD și AUR au crescut semnificativ nu pentru că ar fi obținut succese remarcabile în opoziție și nici măcar fiindcă ar fi acționat într-un mod cu adevărat coerent și eficient din banca de rezerve în care au fost plasați de electorat la ultimele alegeri. Creșterea lor este tot un efect de nemulțumire și de neputință al cetățenilor.

Dar ce urmează? După opinia mea, ce urmează sub aspectul coeficienților de încredere este mult mai spectaculos, decât ceea ce a constatat INSCOP printr-o cercetare de piață care, în mod inevitabil, reprezintă o simplă fotgrafie a momentului. Putem face o analiză asupra dinamismului acestor cifre furnizate de INSCOP. Atâta timp cât știm care sunt cauzele diminuării încrederii cetățenilor în cele două partide aflate la guvernare și cât e limpede că ele nu învață nimic din lecția dată de electorat, nu pot decât să presupun că și în continuare pandemia, care este departe de a se fi încheiat, va fi la fel de deficitar gestionată. Ca de altfel și economia. Mie unul îmi este foarte clar că viața românilor se va înrăutăți într-un mod extrem de dureros pe parcursul acestui an. Iar cea de-a doua cauză, permanenta gâlceavă dintre cele două partide și din interiorul fiecărui partid în parte, se va accentua în loc să se diminueze până la sfârșitul acestui an. Ceea ce înseamnă că sondajele vor arăta, din perspectiva coaliției, din ce în ce mai rău.

În condițiile în care, tot mai frecvent, PNL și USR-PLUS vor fi confruntate cu cercetări de piață tot mai îngrijorătoare, sunt extrem de posibile și chiar previzibile fracturi interne grave. În PNL, deja există divergențe atât de mari între lideri, dar și între membrii obișnuiți, și răni atât de greu de vindecat, încât nu poate fi exclusă o sciziune. Cât privește USR-PLUS, avem în mod cert de-a face cu un partid în care fuziunea a eșuat, astfel încât este foarte posibil ca, la capătul bătăliei interne dintre Barna și Cioloș, să asistăm la reapariția a două partide politice distincte. Iar dacă AUR surclasează în prezent USR-PLUS, ne putem ușor imagina ce se va întâmpla peste câteva luni, atunci când sciziunea se va fi produs.

Sorin Rosca Stanescu