Putem fi martorii sfârșitului istoriei!

Afirmația nu-mi aparține. Enunțată mai demult de Francis Fukuyama, e reinterpretată acum, în contextul războiului din Ucraina, de către autor. Dar ce opinie are autodeclaratul socialist libertarian, Noam Chomsky, filosof critic, căruia i s-a atribuit just sau injust celebrul decalog de prostit lumea, despre sfârșitul istoriei?

Într-un interviu recent, apărut în hibridul progresist "New Statement", cel din urmă avertiza: "Ne apropiem de cel mai periculos punct din istoria omenirii." Pentru a înțelege mai bine lumea de azi, am urmărit zilele acestea părerile constructorilor de paradigme istorice. Profesorul Noam Chomsky, ajuns la venerabila vârstă de 93 de ani, e mai prizat în SUA decât Beyoncé, preocupată mai mult de soarta africanilor din Ucraina, decât de război. Disprețul lui Chomsky față de ipocriziile și contradicțiile politicii externe ale SUA sunt prea bine cunoscute celor care au citit măcar una dintre cărțile sale. Totuși, susține acum că ceea ce se întâmplă în Ucraina este "ceva monstruos."

El crede că s-au spus prea multe minciuni legate de promisiunile lui James Baker și ale fostului președinte SUA, George W. Bush, făcute lui Gorbaciov, privind limitarea extinderii NATO doar la Germania de est. Într-o recentă ieșire din carapacea sa bucolică, a spus că Putin e îngrozit de democratizarea de tip occidental a Ucrainei, dar recunoaște că și SUA au comis o sumedenie de atrocități. Filosofului stângist îi e frică de nu doar de o catastrofă climatică, ci și de amenințările cu războiul nuclear.

Dar ce mai zice azi Fukuyama? Înainte de afla cum vede el acum sfârșitul istoriei, să ne amintim că bătrânul socialist revoluționar, Chomsky, prevedea, când nouă nici nu ne mijeau primele mustăți, că "dacă s-ar fi aplicat legile de la Nürnberg, fiecare președinte american postbelic ar fi fost spânzurat." Deci legile se judecă demult cu dublă măsură, păi nu?

Până la a afla zicerile de azi ale futurologului, care prevestea sfârșitul supremației ideologiei vestice, pe modelul "Ciocnirii civilizațiilor" hutingtoniene, alt vizionar care a prevăzut înființarea regiunii Nova Russia, să ne aducem aminte că la vârsta de 45 de ani, rebelul Chomsky a prevăzut învingerea SUA în Vietnam. A și făcut pușcărie pentru ideile sale. A fost arestat pentru prima dată în 1967. Apoi, a împărțit celula cu Norman Mailer, devenit unul dintre cei mai citiți scriitori americani.

Puțină lume știe că tatăl savantului, cunoscut mai mult pentru operele politice, decât pe teoriile lingvistice, s-a născut în Ucraina actuală și a emigrat în SUA în anul 1913, deoarece a refuzat înrolarea în armata țaristă. Mama lui s-a născut în Belarus. Are, deci, o aversiune genetică față de ruși. A denunțat fără ezitare "agresiunea criminală" a lui Vladimir Putin, încă de la începutul războiului din Ucraina.

Într-un dialog video, Chomsky i-a spus unui jurnalist de la o publicație progresistă: "Ne apropiem de cel mai periculos punct din istoria omenirii. Acum ne confruntăm cu perspectiva distrugerii vieții umane de pe Pământ." Avertismentul său este dur. La fel ca al lui Fukuyama. Sigur că pot fi acuzat că răspândesc temerile unor gânditori progresiști. Dar dacă nu cunoaștem ce zic ceilalți, cum am putea să mai combatem nenorocirile apărute după aplicarea ideilor lor? În tot universul de negură și din cenușa imperiilor, pe care încă nu le vede destructurate, bătrânului Chomsky îi apare un licăr de speranță: tinerii se opun războiului de orice fel.

Dar oare mișcarea flower-power nu i-a slujit tot pe ei, făuritorii războiului din Vietnam? Cum a apărut sloganul "make love, not war" merită un comentariu adecvat timpurilor. Dar nu pot lăsa cititorul nelămurit. Flower-power a fost creată de gânditorii Școlii de la Frankfurt, în sensul dorit de părintele stabilimentului intelectual György Lukács: "conduceți lumea prin subculturi!" Poate că enervez pe unii, dar mișcarea a fost preludiul "discriminării pozitive." Un fel de LGBTQ avant la lettre.

Pentru a nu mai menține tensiunea sporită, să vedem, totuși, ce zice gurul Fukuyama, validat deja în previziunile sale. La un ceai, servit împreună cu o jurnalistă la un hotel din centrul Londrei, Francis Fukuyama (69 de ani) nu s-a arătat vădit supărat că multă lume îl critică pentru previziunea sa, făcută demult, că democrația liberală este "forma finală de guvernare umană." Mulți o consideră învechită. Dar, totuși, putem fi martorii sfârșitului istoriei? Noi, cei care am supraviețuit unor trei forme de organizare socială, suntem pregătiți.

La ultima sa ieșire publică, Fukuyama a ținut să precizeze că am înțeles greșit predicțiile făcute. El nu și-a imaginat sfârșitul istoriei, printr-un stat utopic și nu a prezis că "întreaga lume va fi aliniată democratic." De fapt, el a anunțat că supremația ideologiei occidentale se va ciocni cu frustrările altei civilizații, la un moment dat. În ideile sale fondatoare, democrația este maximum ce poate da umanitatea. Dincolo, e o imensă negură.

Fukuyama cunoaște bine Ucraina. Ca profesor a dezvoltat acolo mai multe programe universitare. Puțină lume știe că și-a dat un doctorat despre politica URSS. În discuțiile recente de la ceaiul amintit, și-a mărturisit „coșmarul suprem." Acesta ar arăta cam așa: „o lume în care China și Rusia conlucrează pentru supremația lumii." Se declară infiorat la gândul că și Taiwanul ar putea fi ocupat de China. În cazul în care Statele Unite și restul Occidentului nu vor împiedica hegemonia ruso-chineză, atunci prevede "sfârșitul sfârșitului istoriei."

Francis Fukuyama a prezis prezentul de acum treizeci de ani. În cartea sa "Sfârșitul istoriei și ultimul om," scrisă în timpul căderii "Cortinei de fier", anunța că supremația ideologiei Vestului nu va dura prea mult, vechiul conflict urmând a fi înlocuit cu altul - cultural sau civilizațional (Huntington). "Îngrozitoarea invazie a Rusiei în Ucraina, din 24 februarie 2022, a fost văzută ca un punct critic de cotitură în istoria lumii. Mulți au spus că marchează definitiv sfârșitul erei post-război rece, printr-o retragere a 'Europei întregi și libere' sau într-adevăr, sfârșitul 'Sfârșitului istoriei'" a scris politologul american în articoul "Războiul lui Putin și Ordinea liberală," din Financial Times, în data de 4 martie 2022. El speră la reaprinderea spiritului 1989.

Marius Ghilezan